Parcul Munţii Apuseni, între zonă protejată şi staţiune de schi

Proiectele de investiţii ale comunităţilor locale din Ardeal pun în pericol una dintre zonele europene cu cele mai multe peşteri valoroase. Edilii unor comunităţi montane au intrat în conflict cu administraţia ariei protejate din Munţii Apuseni. Ei vor să desfiinţeze parcul pentru a construi pârtii de schi sau hoteluri.

Conflictul dintre cei care se luptă pentru conservarea bogăţiilor din ariile naturale protejate şi cei care vor să exploateze aceste zone speciale pentru proiecte imobiliare, turistice, miniere sau forestiere despre care „Adevărul” a relatat în ediţia de ieri, a luat proporţii în Parcul Natural Munţii Apuseni. În „război“ sunt implicaţi mai mulţi primari, care se luptă cu administraţia Parcului pentru desfiinţarea ariei protejate.

Petiţii pro şi contra

Primarii din cinci comunele bihorene au trimis o petiţie către Romsilva şi către Ministerul Mediului în care se plâng că înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni îi împiedică să facă orice fel de proiect pentru dezvoltarea localităţilor lor. Primarii din cele cinci comune cer desfiinţarea ariei protejate.

Pe de altă parte, cu numai două zile în urmă, primarii din mai multe comune din judeţele Alba, Cluj şi Bihor, au trimis, la rândul lor, o petiţie în care cer ca Parcul să nu fie desfiinţat.

Miza acestei controverse o constituie proiectul de construire a unei staţiuni turistice şi a unei pârtii de schi în zona podişului Padiş, inclus în Parcul Natural, care are însă statut de arie naturală de protecţie specială. Aceasta este una dintre cele mai bogate zone din România în fenomene carstice – peşteri, avene şi ponoare.

Primarii din Bihor susţin că reprezentanţii conducerii parcului blochează intenţionat dezvoltarea proiectului de dezvoltare. Ei îl acuză pe directorul Parcului că ar fi modificat limitele zonei în care nu se poate face nici un fel de activitate economică.
„Ăştia de la Parc ne-au făcut tot timpul fel şi fel de probleme. Au extins zona de protecţie ca să pună piedici acestei staţiuni. Am impresia că acolo, la Parc, cineva stă cu creionul în mână şi, când nu are ce face, mai desenează câte o zonă de-asta de protecţie”, ne-a declarat, supărat, Marţian Lupaş, primarul comunei Lazuri de Beiuş, Bihor.

„Nu am putut să colaborăm niciodată cu ăştia de la Parc. Eu am fost unul din cei care, de la început, nu a fost de acord cu înfiinţarea lui, pentru că ştiam că aşa o să se întâmple. Am spus atunci şi spun şi acum: Parcul trebuie să fie desfiinţat. Nu se poate aşa ceva, pe noi nu ne lasă să facem nici un proiect, nu ne lasă să facem nici o ministaţiune de schi, dar alţii îşi fac căbănuţe, ilegal, în acelaşi Parc”, a mai reproşat primarul din Lazuri de Beiuş.

Toată lumea e pentru dezvoltare durabilă

Sorin Degău, primarul din comuna Bunteşti, Bihor, nu a vorbit despre desfiinţarea Parcului, ci doar despre renunţarea la statutul de arie de protecţie specială. „Nu colaborăm în nici un fel cu Parcul. De când s-a înfiinţat, Parcul ăsta nu a făcut nimic pentru noi. Consiliul consultativ a votat introducerea Padişului în zona de dezvoltare durabilă. Uitaţi-vă la comunele din Alba, ei se dezvoltă şi noi nu suntem lăsaţi”, a spus Sorin Degău.

Primarul a mai declarat că există un consorţiu de investitori care doresc să construiască o staţiune turistică şi o pârtie de schi la Padiş. „Vor să facă staţiunea după toate regulile, cu staţie de epurare, cu tot ce cere legea ca să fie aşa, ecologică. Noi, comunele, o să câştigăm bani buni din taxe şi din impozite şi are de câştigat şi zona. Vara, la Padiş e haos. Fiecare se pune cu cortul unde vrea, face focul unde vrea, pentru că nu au acolo o cabană unde să stea. Noi vrem să facem ceva bun, dar, indiferent ce am încercat să facem, parcul nu ne-a ajutat cu nimic”.

Un opozant al proiectului staţiunii turistice, Petru Tiberiu Todea, primar în comuna Albac, judeţul Alba, a vorbit şi el tot de dezvoltare durabilă. „Toate comunele care suntem aici, în bazinul Arieşului, avem o colaborare foarte bună cu parcul.

Colaborăm pe linie cinegetică, pentru înmulţirea vânatului, pe linia combaterii tăierilor de lemne, ne-am asociat în proiecte ca să obţinem fonduri pentru dezvoltare. La început nu prea ştiam cum o să fie cu Parcul, dar în timp am văzut că se pot face multe lucruri bune”, a declarat primarul din Albac. În ceea ce priveşte proiectul confraţilor din Bihor, primarul Todea, care este unul dintre semnatarii petiţiei de susţinere a parcului, nu este de acord cu ridicarea unei staţiuni la Padiş.

Turismul masiv ar distruge Padişul

Alin Moş, directorul administraţiei Parcului Naţional Munţii Apuseni, ne-a declarat că atitudinea unora dintre primari este principala problemă cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi. „Mă surprinde modul în care unii primari înţeleg să se gândească la viitorul comunelor pe care le conduc. Când s-a înfiinţat Parcul, toată lumea din zonă era reticentă, dar, în timp, majoritatea s-au convins de beneficiile pe termen lung ale existenţei acestei arii.

Acum derulăm proiecte în comun cu mai multe primării, cum este Gârda, din judeţul Alba, şi toată lumea are de câştigat. Nu pot să înţeleg cum pot nişte primari să se gândească să desfinţeze Parcul pentru ca să poată face ei un derdeluş în zona Padiş. Acolo sunt nişte fenomene carstice extraordinare, de valoare mondială. Există atât de multe posibilităţi de a face proiecte care să se încadreze în activităţile permise în aria protejată, există multe exemple de comune care au asemenea activităţi. Ei însă se încăpăţânează pe zona aceea, care ar fi distrusă de un aflux masiv de turişti”, a declarat Alin Moş.

„Existenţa Parcului a contribuit la dezvoltarea zonei. Oamenii au învăţat că tăind pădurea la ras, cum se proceda, nu poate să ţină la nesfârşit. Au descoperit că agroturismul şi ocupaţiile specifice zonei sau turismul montan civilizat, le pot aduce venituri suficiente şi, cel mai important, fără să distrugă natura. Majoritatea moţilor au înţeles că acesta este cel mai bun mod de dezvoltare şi sper că, în timp, vor înţelege toţi”, a mai spus directorul Parcului Natural Munţii Apuseni.

Hoţii de „flori de piatră“

O problemă cu care se confruntă administraţia Parcului Natural Munţii Apuseni este cea a furtului de cristale, stalactite, stalagmite şi alte formaţiuni carstice.

„Nu avem destul personal ca să putem păzi în permanenţă toate peşterile. Din nefericire, există o piată neagră destul de bogată, în special în SUA. Se dau lovituri după comenzi pe internet, în care se cer anumite formaţiuni. Ce e cel mai rău este căoamenii care se ocupă cu asemenea furturi au pregătire superioră, sunt specialişti în domeniu.

Parcul Natural Apuseni

Parcul Natural Munţii Apuseni, întins pe aproape 76.000 de hectare, cuprinde suprafeţe de teren ce aparţin, din punct de vedere administrativ, de 16 comune, din trei judeţe – Alba, Bihor şi Cluj. Primele iniţiative în vederea constituirii unui Parc în această zonă îi aparţin lui Emil Racoviţă, încă din 1928. În anii ’70 a fost elaborată prima documentaţie ştiinţifică privind declararea Parcului, care evidenţia că aria este printre ultimele zone naturale de carst împădurit de asemenea dimensiuni din Europa.

Aria Platoul Carstic Padiş - Depresiunea Vărăşoia - Poiana Ponor, unde ar urma să fie înfiinţată staţiunea turistică,  este declarată zonă de conservare specială. În aceste perimetre legea interzice orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilo.

Mâine în „Adevărul“ Ariile protejate Retezat şi Domogled - Cerna