Apa va deveni noul motor al energiei „verzi“
0
O societate norvegiană va inaugura în câteva zile prima centrală ce produce curent prin amestecarea apei dulci luate din fiordul Oslo cu apa sărată din Marea Nordului. Pentru a aprinde un bec nu va mai fi nevoie de petrol sau de uraniu. Apa poate deveni sursă inepuizabilă de energie curată.
Hurum, Norvegia. În câteva zile, acest oraş mic situat la aproximativ 50 de kilometri de Capitală, va fi teatrul unei premiere mondiale. Un prototip de centrală electrică ce combină apa sărată din Marea Nordului cu apă dulce din fiordul Oslo va crea energie pentru a aprinde becurile sau televizoarele din casele oamenilor.
După doi ani de eforturi, norvegienii de la societatea Statkraft construiesc prima uzină electrică ce funcţionează prin osmoză, adică prin îmbinarea a două lichide cu concentraţii diferite de salinitate. Principiul de funcţionare este foarte simplu: două rezervoare, unul cu apă dulce şi celălalt cu apă sărată, sunt separate printr-o membrană poroasă.
„Se creează astfel o forţă de transfer, deoarece concentraţiile în sare a două lichide în contact, tind ca spontan să se elibereze“, explică Gérlad Pourcelly, directorul Institutului European pentru Membrane, citat de revista de specialitate „Science&Vie“. Energia rezultată din acest transfer poate fi recuperată.
Proces supravegheat continuu
Uzina norvegiană colectează apa sărată şi apa dulce prin intermediul unor tuburi subterane ce ulterior umplu două rezervoare, separate de o membrană. Aici se petrece totul: lent, dar sigur, apa dulce trece prin membrană către rezervorul cu apă sărată.
Acesta este un flux pe care inginerii îl controlează continuu. „Ei închid compartimentul cu apă sărată pentru ca acesta să aibă un volum fix. Prin urmare, presiunea este cea care creşte, şi nu volumul de apă“, explică Stein Erik Skilhagen, responsabilul de proiect la Statkraft. Aproape toată apa dulce este transferată prin membrană către rezervorul cu apă sărată. Apa sub presiune este apoi împinsă către o turbină înainte ca lichidul să fie aruncat în mare.
Spre deosebire de sursele de energie eoliană ce depind de fluctuaţiile meteorologice, îmbinarea apei dulci cu apă sărată este un proces ce nu iroseşte resursele: odată folosită, apa este aruncată în estuar, reintrând astfel în circuit. Prin urmare, e vorba despre un sistem fiabil, o sursă de energie total regenerabilă, dar care, deocamdată, are un dezavantaj: productivitatea scăzută de electricitate.
Prototipul Statkraft va produce doar doi megawaţi, ceea ce înseamnă necesarul de energie pentru mai puţin de o mie de locuinţe. Norvegienii însă vor să demonstreze că principiul funcţionează şi caută să îmbunătăţească sistemul. Ei intenţionează să construiască o centrală-pilot, în 2015, capabilă să producă 25 de megawaţi. De această dată însă, pentru a alimenta cu energie 10.000 de locuinţe.
Se încarcă comentariile...
