Cum se globalizează bolile infecţioase

Emigranţii români au participat la creşterea cazurilor de hepatite B şi C în ţările vestice. De Ziua Mondială a Sănătăţii, marcată astăzi, medicii români atrag atenţia asupra creşterii prevalenţei afecţiunilor direct legate de migrarea forţei de muncă.

Numărul mare de români care s-au dus, în anii trecuţi, să muncească în străinătate reprezintă un factor de risc atât pentru populaţia ţărilor în care au emigrat, cât şi pentru noi, susţin specialiştii.

Pentru străini, pentru că o mare parte din emigranţii români sunt infectaţi cu virusul hepatitei B sau C ori suferă de tuberculoză, boli care se transmit destul de uşor.

Pentru noi, riscurile sunt şi mai mari, deoarece mulţi dintre cei care au fost să muncească în străinătate încep să se întoarcă în ţară, aducând cu ei, pe lângă bolile cu care au plecat, altele noi.

Infecţii care se transmit cu uşurinţă

„Într-adevăr, migrarea forţei de muncă poate reprezenta o sursă de infecţii. Ţinând cont de faptul că procentele infecţiilor cu hepatitele B şi C sunt mai mari la noi decât în ţările vestice este foarte probabil ca o mare parte din emigranţi să fie infectaţi. Şi, implicit, să transmită virusurile mai departe, în ţările în care lucrează”, explică Adriana Hristea, medic primar boli infecţioase.

Dacă hepatitele B şi C se transmit prin contactul direct cu sânge infectat, tuberculoza se răspândeşte mai uşor. Este suficient ca un bolnav de TBC să tuşească o singură dată pentru a transmite bacilul persoanelor din jur prin intermediul vaporilor de salivă. Chiar dacă o persoană s-a tratat de tuberculoză este posibil ca, pe fondul unui sistem imunitar scăzut, boala să se reactiveze.

Acest lucru se poate întâmpla cu uşurinţă în cazul persoanelor care lucrează multe ore pe zi şi nu au un program regulat de somn. Potrivit specialistului, riscul infectării restului populaţiei poate fi uşor prevenit de către autorităţi, prin testarea imigranţilor.

Import de leishmanioză şi de malarie

În timp ce românii exportă hepatită şi TBC, străinii, dar şi românii care se întorc acasă din străinătate, importă la noi în ţară boli exotice, cum sunt malaria şi leishmanioza, o boală provocată de infecţia cu un protozoar numit Leishmania.
Acesta trăieşte şi se multiplică în anumite celule ale sângelui şi ale măduvei osoase, pe care apoi le distruge.

„Persoanele care au venit la noi în ţară din sudul Franţei, Spaniei sau din Portugalia au adus cu ei leishmanioza viscerală. Nu sunt multe cazuri de acest fel, dar sunt importante, pentru că este o boală gravă, uneori chiar letală”, atrage atenţia prof. dr. Emanoil Ceauşu, medic primar boli infecţioase şi tropicale la Centrul de Diagnostic şi Tratament „Dr. Victor Babeş”.