E vremea să-i vorbeşti despre sex

Adolescenţa este o perioadă în care copilul tău experimentează tot mai multe lucruri noi. De  aceea, educaţia sexuală începută chiar înainte de pubertate îl poate ţine departe de probleme.

Încă de la vârsta de 12 ani sau chiar mai devreme, copilul trebuie să înceapă să aibă cunoştinţe despre sex nu doar din punct de vedere anatomic, dar şi emoţional. Odată cu ajungerea la pubertate, el intră într-o perioadă vulnerabilă, fiind „bombardat” cu diverse informaţii despre sex, care pot proveni din surse nu tocmai de încredere.

Deşi poate ai reţineri, iar copilul este mai timid la început, abordează subiectul în mod natural şi asigură-te că a înţeles care sunt riscurile.

Sexul poate avea consecinţe nedorite

Adolescenţii, cel puţin până la vârsta de 12-13 ani, nu au în general nici cea mai mică idee referitoare la riscurile sexului neprotejat. Explică adolescentului tău cum se concep copiii şi ce impact poate avea asupra vieţii lui o sarcină care apare la o vârstă nepotrivită.

De asemenea, discută şi despre riscul de a contracta o boală cu transmitere sexuală dacă nu foloseşte o metodă contraceptivă. Spune-i că singura metodă de a se proteja de bolile cu transmitere sexuală este prezervativul şi că trebuie să apeleze la el chiar dacă foloseşte şi alte metode de contracepţie.

Atrage-i atenţia că sexul nu este un sport şi nici o activitate de distracţie sau de relaxare, ci un lucru foarte serios, care trebuie tratat cu maturitate. De asemenea, învaţă-l să nu cedeze presiunilor de niciun fel şi să fie foarte atent atunci când îşi alege partenerul intim.

Discuţia trebuie să decurgă firesc

Găseşte un moment firesc de a deschide subiectul despre sex. Îţi povesteşte că un prieten de-al lui urmează să aibă un frăţior sau o surioară? Este o ocazie excelentă de a încerca să afli cam cât ştie el despre cum sunt concepuţi copiii şi să-i oferi informaţii în plus.

Fii cât mai relaxat şi cât mai natural posibil, pentru că astfel îl vei ajuta şi pe el să se simtă confortabil atunci când te abordează şi doreşte să pună întrebări. Cere-i şi lui părerea, pentru că în acest mod se va simţi apreciat şi se va implica mai mult în conversaţie.

Contracepţia de urgenţă este o opţiune

În cazul în care a făcut sex neprotejat sau s-a rupt prezervativul, adolescentul trebuie să ştie că poate preveni o sarcină dacă în maximum 72 de ore de la contactul sexual apelează la pastila de a doua zi. Aminteşte-i însă că această pastilă, la fel ca şi pilulele anticoncepţionale, nu îl protejează de bolile cu transmitere sexuală.

Trebuie să-şi facă testele periodic

Gonoreea, infecţiile cu Chlamydia, virusul HIV ori cu HPV, hepatitele virale B şi C şi sifilisul sunt boli care pot fi prezente în organism fără a avea simptome evidente.

Explică-i adolescentului că poate preveni aceste infecţii prin folosirea prezervativului şi că pentru depistarea lor trebuie să-şi facă analizele medicale. Astfel, trebuie să facă anual teste pentru depistarea acestor boli. Intervalul la care este necesar să facă aceste teste poate varia însă în funcţie de cât de activ sexual este.

Nu este o cale de a câştiga inima cuiva

Mulţi adolescenţi cred că prin sex pot câştiga inima sau admiraţia persoanei pe care o plac şi, din această cauză, de multe ori ajung să sufere.

Pot fi dezamăgiţi şi le poate scădea încrederea în ei sau în persoanele din jurul lor. Spune-i că sexul nu este un test al dragostei sau o distracţie, ci mai degrabă o exprimare a afecţiunii reciproce. Mai spune-i că este bine să facă acest lucru doar atunci când se simte pregătit din punct de vedere fizic şi emoţional.

Avantaj

Studiile arată că educaţia sexuală adecvată întârzie momentul începerii vieţii sexuale.

Specialistul nostru
Lena Rusti, psiholog psihoterapeut

Ideal este ca părinţii să fie alături de copiii lor încă de dinainte ca semnele preadolescenţei să apară şi să îi pregătească cu privire la schimbările care vor avea loc. Discuţiile despre sex trebuie să decurgă simplu, firesc, cu exemple din experienţa lor personală.

De asemenea, subiectul trebuie abordat cu umor, dar fără ironie la adresa copiilor, căci pot fi foarte sensibili. Astfel, părinţilor le va fi mult mai uşor să păstreze o legătură bazată pe comunicare, să fie alături de adolescenţi atunci când aceştia au o problemă şi, mai ales, să îi îndrume atunci când sunt în pericolul de a face o greşeală şi nu ştiu în ce direcţie să o ia.

Cel mai important într-un astfel de moment este ca părintele să nu înceapă să judece sau să propovăduiască, ca şi cum ar şti adevărul absolut. Să încerce doar să îi transmită copilului că îi este alături.