De ce sunt grăsimile indispensabile

De ce sunt grăsimile indispensabile

Grăsimile nu trebuie eliminate complet din alimentaţie, în ciuda faptului că sunt considerate sursa celor mai multe probleme de sănătate. Însă este bine să ştii care sunt cele recomandate a  fi consumate zilnic.

Cunoscute şi sub denumirea de lipide, grăsimile îndeplinesc multiple roluri în organism. Acestea sunt o sursă importantă de energie, ajută la asimilarea vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K) din alimente şi formează un scut de protecţie pentru organele vitale.

În funcţie de tipul de acizi  graşi din compoziţia lor, grăsimile sunt clasificate în saturate şi nesaturate (mononesaturate şi polinesaturate).

Cele saturate sunt cunoscute popular şi sub numele de grăsimi „rele”, deoarece cresc nivelul colesterolului „rău” în sânge. În schimb, grăsimile nesaturate sau “bune” pot fi consumate fără restricţii, deoarece au rolul de a proteja vasele de sânge.

Colesterolul «bun» vs. colesterolul «rău»

Colesterolul este o substanţă indispensabilă în procesul de formare a membranelor celulare, a unor hormoni (de exemplu, progesteronul) şi a vitaminei D. În mod normal, în corp trebuie să existe un nivel al colesterolului mai mic de
200 mg/dl. În caz contrar, acesta devine nociv.

Colesterolul se formează la nivelul ficatului din grăsimile din alimentaţie şi este adus în sânge prin intermediul unor proteine transportatoare cu care se combină sub forma unor lipoproteine. Pe de o parte se formează LDL-ul, denumit şi colesterolul „rău”, deoarece este responsabil cu depunerile de grăsimi pe artere.

De aceea, valoarea acestuia trebuie să fie mai mică de 130 mg/dl, în caz contrar crescând riscul de a face boli de inimă. Pe de altă parte, se formează HDL-ul, numit şi colesterolul “bun”, deoarece distruge depozitele de grăsime de pe pereţii vaselor de sânge. Având un rol hotărâtor în organism, valoarea HDL-ului trebuie să fie de peste 50 mg/dl la femei, iar la bărbaţi peste 40 mg/dl. În caz contrar, creşte riscul de boli cardiovasculare.

Cerealele controlează nivelul colesterolului

Colesterolul poate fi ţinut sub control printr-o alimentaţie în care predomină grăsimile „bune”, toate soiurile de fructe, legume (conopidă, vinete, linte, fasole, soia, ceapă şi usturoi) şi cereale. Acestea cresc, în mod eficient, nivelul HDL şi scad nivelul LDL.

De asemenea, nivelul HDL poate fi menţinut la parametri normali prin consumul frecvent de soia. Aceasta poate fi consumată ca atare sau sub formă de preparate. Se recomandă evitarea prăjelilor, iar mâncarea trebuie preparată la baie de aburi, pe grătar sau la cuptor.

Peştele protejează vasele de sânge

Nutriţioniştii ne recomandă să consumăm peşte de minimum trei ori pe săptămână. Cel mai indicat este somonul, deoarece reprezintă o sursă importantă de acizi graşi Omega 3.

Potrivit studiilor, un gram de acizi graşi Omega 3 pe zi scade riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare. Cei mai buni acizi graşi Omega 3 sunt EPA (acid eicosapentaenoic) şi DHA (acid docosahexaenoic), care se găsesc, îndeosebi, în peştele gras, dar şi în suplimentele alimentare cu ulei de peşte.

Specialistul nostru
Livia Nena

biolog nutriţionist

Grăsimile sau lipidele joacă rol energetic în organism, fiind folosite drept combustibil (ca şi glucidele) în procesele metabolice. Grăsimea este o parte vitală a oricărei celule vii şi reprezintă combustibilul de rezervă al organismului. Prin urmare, ne-am îmbolnăvi mai des dacă grăsimile ar lipsi din alimentaţie.

Problemele apar din cauză că cei mai mulţi dintre noi consumă prea multă grăsime şi, îndeosebi, grăsime animală. De aceea, în alimentaţie, un aport de acizi graşi nesaturaţi de natură vegetală (Omega 3, 6 şi 9), dar şi uleiul de peşte (Omega3) joacă un rol benefic pentru sănătatea arterelor, inimii şi sistemului nervos, ţinând departe procesele inflamatorii din organism.

Valoare

Un gram de grăsime are 9 calorii, faţă de unul de proteine, care are doar 4 calorii.