Sfaturi ca să eviţi balonarea

Meteorismul abdominal, cum este numită balonarea în termeni medicali, este cel mai adesea consecinţa unor obiceiuri nesănătoase. Mâncatul în grabă, fumatul şi stresul provoacă acumulare de gaze.

Ce alimente nu sunt indicate

Dacă te confrunţi frecvent cu senzaţia de balonare, ar trebui să ocoleşti anumite alimente. Cel mai des incriminate sunt băuturile carbogazoase (de tip cola, apă carbogazoasă, sifon, bere), varza, fasolea, mazărea, soia, ridichile, castraveţii, laptele, alimentele grase şi prăjelile. De asemenea, zahărul provoacă senzaţie de balonare, întrucât bacteriile intestinale produc gaze în exces în timpul procesului de fermentaţie.

Nervii ne perturbă digestia

Dacă vrei să previi senzaţia de abdomen plin, evită cu desăvârşire discuţiile contradictorii atunci când mănânci. Când luăm masa într-o atmosferă tensionată, avem tendinţa de a mânca repede, sub impulsul nervilor, iar dacă mai şi vorbim, disconfortul abdominal este iminent după masă.

Mănâncă puţin şi des

Dacă ai obiceiul să mănânci mult la o masă, încearcă să porţionezi alimentele în mese mici şi dese. În acest fel, ele nu vor mai stagna mult timp în intestine şi nu vor mai apărea procesele de fermentaţie care duc la formarea de gaze în exces. Specialiştii mai recomandă consumul fructelor între mese, şi nu în amestec cu alte alimente.

Specialistul nostru
Livia Nena
biolog nutriţionist

Senzaţia de balonare apărută după masă poate indica prezenţa unor afecţiuni hepato-biliare, gastrointestinale sau a unei insuficienţe în secreţia sucurilor gastrice şi a enzimelor digestive. Prin tratarea acestor afecţiuni, precum şi prin adoptarea unor diete specifice fiecărei probleme, stările de balonare vor dispărea. Să nu neglijăm faptul că o dietă nesănătoasă, precum şi combinaţiile alimentare necorespunzătoare pot duce la disconfort digestiv şi la balonare. Se recomandă evitarea consumului de apă în timpul mesei, mai ales a apei carbogazoase, a berii şi a sucurilor dulci acidulate. Persoanele care se confruntă frecvent cu această problemă trebuie să evite consumul în cantităţi mari al cartofilor, al verzei, al ridichilor, al fasolei şi al mazării uscate.