Grăsimile, prieteni sau duşmani?

Într-o societate în care produsele „light” sunt la mare căutare, grăsimile nu se bucură de o reputaţie prea bună. Cu toate acestea, rolul lor în păstrarea sănătăţii rămâne vital.

Grăsimile sunt esenţiale pentru o dietă sănătoasă. Ele dau energie şi protejează organismul de schimbările din mediul înconju­rător, menţin integritatea membranelor celulare şi ajută la absorbţia nutrienţilor. Unele tipuri de grăsimi contribuie la păstrarea sănătăţii, altele cresc riscul apariţiei diverselor maladii.

Ce grăsimi sunt  sănătoase...

Grăsimile nesaturate sunt considerate grăsimi „bune” deoarece protejează împotriva bolilor de inimă şi diabetului, ajută la reglarea tensiunii arteriale şi a nivelului colesterolului şi, prin calităţile antioxidante, luptă împotriva apariţiei cancerului.  Dintre acestea, grăsimile mononesaturate sunt cele mai sănătoase. Se găsesc în uleiul de măsline, alune, arahide, fistic.
Grăsimile polinesaturate se găsesc în nuci, seminţe de dovleac, ulei de floarea-soarelui, porumb şi susan. Uleiurile vegetale sunt bogate în omega 6, care ajută la dezvoltarea celulelor şi la păstrarea sănătoasă a pielii.

Peştele gras (somon, hering, ton), nucile şi seminţele de dovleac sunt bogate în acizi graşi omega 3. Aceştia previn complicaţiile cardiovasculare, restabilesc echilibrul emoţional şi cresc puterea de concentrare. Lipsa lor duce la încetinirea creşterii şi dezvoltării.

...şi pe care este bine să le eviţi

Grăsimile saturate şi cele hidrogenate sunt considerate grăsimi „rele” deoarece, consumate în cantităţi mari, au efecte negative asupra sănătăţii pe termen lung.

Grăsimile saturate sunt, în principal, grăsimi de origine animală. Ele se găsesc în carne, ouă, lactate cu conţinut mare de grăsime, dar şi în uleiul de palmier şi de cocos. Pentru o dietă echilibrată, grăsimile saturate nu ar trebui să depăşească 10% din totalul caloriilor consumate zilnic, deoarece cresc nivelul colesterolului.

Grăsimile hidrogenate se găsesc în cantităţi mici, în stare naturală, în produse lactate şi în carnea de vită sau de oaie, dar în cantităţi foarte mari în produsele preparate industrial: biscuiţi, aluat de prăjituri sau pizza, chips-uri, semipreparate.

Procesul de hidrogenare transformă uleiurile în grăsimi semisolide (margarină) care nu râncezesc şi prelungesc perioada de valabilitate a produselor. Aceste grăsimi se fac „vinovate” de incidenţa crescută a afecţiunilor cardiace, a diabetului, a obezităţii, a astmului şi a bolilor sistemului imunitar şi reproductiv.

Asemenea celorlalte categorii nutriţionale, grăsimile au un rol bine stabilit în funcţionarea organismului. Iar acest rol nu este întotdeauna nociv, ci dimpotrivă.

Grăsimile „bune”, adică grăsimile nesaturate (găsite în uleiul de peşte, uleiul de măsline, uleiul de germeni de grâu etc.) au rol energetic în organism şi, prin eliminarea colesterolului negativ, ajută la reglarea nivelului colesterolului. Grăsimile „rele” (saturate) duc  la creşterea nivelului colesterolului de joasă densitate, care se depune pe vasele sanguine. 

Sfaturi pentru o alimentaţie echilibrată

• Preferă peştele şi carnea slabă. Consumă peşte de 2-3 ori pe săptămână.
• Redu consumul de unt şi de lactate grase sau înlocuieşte-le cu cele cu conţinut mai scăzut de grăsime.
• Limitează consumul de mezeluri, deoarece conţin 40% grăsimi saturate.
• Redu consumul de alimente semipreparate şi de tip fast-food.