Din secretele unei beri de calitate

Deşi în mod normal ar trebui să fie un produs natural, bogat în nutrienţi, berea poate fi falsificată prin adaosul de aditivi alimentari. O bere de calitate conţine vitamine şi săruri minerale bune pentru sănătate. Totuşi, chiar şi aceasta trebuie băută cu măsură.

În funcţie de modul de fabricare, prin fermentaţie de scurtă sau de lungă durată, dar şi în funcţie de ingredientele folosite, atât gustul, cât şi proprietăţile berii pot fi diferite. De altfel, în anii 1500, germanii au creat o lege a purităţii berii, conform căreia aceasta nu poate fi obţinută decât din malţ, hamei, drojdie şi apă, prin metoda fermentării secundare de câteva luni, la temperaturi scăzute. Aceleaşi criterii de autenticitate a berii au rămas până astăzi. Această băutură asigură un aport important de vitamine (B1, B2, B5, B6, B9, PP, H, inozitol), săruri minerale (potasiu, calciu, magneziu, fier, cupru, zinc, fluor şi mangan), aminoacizi, glucide şi proteine.

„Berea blondă se obţine din malţ blond, iar cea brună, din malţ torefiat sau din malţ brun, care dă culoarea specifică. Compoziţia celor două nu diferă prea mult, aşa încât opţiunea pentru o bere sau alta ţine de preferinţele personale. Sunt însă deosebiri de la o marcă la alta în ceea ce priveşte compoziţia. O bere de calitate ar trebui să conţină doar apă, malţ, hamei şi drojdie, fără alte ingrediente, de tipul aditivilor (folosiţi în special pentru menţinerea spumei)", spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Atenţie la falsuri!

Există mai multe moduri prin care berea poate fi falsificată, chiar şi adaosul de apă suplimentar reţetei originale putând afecta autenticitatea berii. „Berea poate fi falsificată prin adaosul de apă sau de alcool, prin utilizarea surogatelor de malţ, cum ar fi pir-glucoza, prin utilizarea de îndulcitori naturali (zahăr, dextrine sau glucoză) ori artificiali (zaharină, ciclamaţi sau aspartam)", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Chiar şi hameiul din bere poate fi înlocuit cu plante precum pelinul sau genţiana, putându-se adăuga şi coloranţi ori alţi aditivi industriali.

Aduce beneficii şi vârstnicilor

Consumul moderat de bere stimulează funcţiile cerebrale în cazul vârstnicilor şi, în plus, favorizează relaxarea şi are efect somnifer, spun specialiştii. În plus, datorită conţinutului ridicat de vitamine, această băutură stimulează pofta de mâncare şi ajută la refacerea rezervelor de apă şi de săruri minerale ale organismului pierdute prin transpiraţie, după efort fizic. Nu în cele din urmă, berea conţine fitoestrogeni ce ajută la atenuarea simptomelor menopauzei.

Cea naturală, bună pentru rinichi şi inimă

Datorită conţinutului ridicat de vitamine din grupul B, berea previne creşterea nivelului de homocisteină în sânge, un aminoacid ce favorizează apariţia bolilor cardiovasculare. Potrivit specialiştilor, hameiul conţine substanţe antioxidante ce protejează împotriva acţiunii nocive a radicalilor liberi, contribuind la prevenirea bolilor cardiovasculare, a afecţiunilor degenerative şi a cancerului. La menţinerea sănătăţii cardiovasculare contribuie şi faptul că berea ajută la scăderea nivelului de colesterol şi are efect hipotensiv. Iar acest lucru se datorează conţinutului ridicat de potasiu şi proprietăţilor diuretice.

Potrivit prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, un alt beneficiu al consumului moderat de bere este şi acela că reduce riscul de apariţie a pietrelor renale şi favorizează eliminarea nisipului şi a calculilor de mici dimensiuni. De asemenea, datorită conţinutului ridicat de antioxidanţi, această băutură întârzie apariţia semnelor de îmbătrânire, având efect de hrănire a părului, unghiilor şi pielii. Un avantaj este şi faptul că berea nu îngraşă atâta vreme cât urmezi o dietă echilibrată şi o consumi cu moderaţie la masă. 

În cantităţi mari, poate afecta ficatul

Datorită conţinutului ridicat de nutrienţi, specialiştii susţin că berea poate fi încadrată în categoria alimentelor. Totuşi, trebuie să ţii cont că este o băutură alcoolică şi, dacă este băută în cantităţi mari, poate afecta funcţia hepatică. „Bărbaţii fără probleme de sănătate nu ar trebui să bea mai mult de 500 ml pe zi, iar femeile, nu mai mult de 300 ml", menţionează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Contraindicată diabeticilor

Berea este bogată în glucide şi, de aceea, este contraindicată persoanelor care suferă de diabet sau de obezitate. De asemenea, dacă suferi de afecţiuni gastrice de tipul sindromului de reflux gastroesofagian sau gastritei, ar trebui să eviţi consumul de bere, deoarece conţine substanţe ce stimulează secreţia de acizi gastrici.

Nutriţionistul răspunde: Cum alegem  şi cum preparăm vinetele

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Director al Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti

Indiferent dacă sunt negre, mov sau albe, vinetele sunt foarte bogate în antioxidanţi şi în fibre alimentare care stimulează tranzitul intestinal. Studiile din ultimii ani au arătat că aceste legume au proprietăţi anticancer. În ceea ce priveşte selecţia, este de preferat să evităm vinetele de seră. Cercetările spun că legumele şi fructele crescute în sisteme artificiale de tipul serelor, lipsite deci de contactul direct cu razele soarelui, au o valoare nutriţională mai redusă. Este bine să le consumăm în sezon, tocmai pentru a putea alege vinetele ecologice, cultivate în grădini.

Antioxidanţii se pierd prin prăjire

Proprietăţile nutriţionale ale acestor legume şi, în general, ale vegetalelor depind foarte mult de modul în care le preparăm. Vinetele pane sunt cea mai proastă opţiune, chiar dacă foloseşti un ulei rezistent la temperaturi înalte, cum sunt uleiul de măsline şi cel de palmier nerafinat. Prin prăjire, vei distruge majoritatea antioxidanţilor, iar compoziţia de pane este indigestă şi bogată în calorii, pentru că absoarbe mult ulei.

Cel mai bun mod de gătire al vinetelor este pe grătar, după ce le tăiem rondele şi le sărăm. Preparându-le astfel, vom putea păstra coaja, care este bogată în antioxidanţi şi în fibre. Sănătos este şi ghiveciul de vinete, cu condiţia de a folosi o cantitate mică de ulei, pentru a nu-i spori densitatea calorică. Vinetele preparate sub formă de salată sunt, de asemenea, recomandate, dar având grijă să nu folosim mult ulei şi să evităm cu desăvârşire maioneza. Nu cumpăra vinete mari dacă vrei să le prepari sub formă de salată, pentru că pot fi amare sau pot avea multe seminţe.

După ce le-ai copt pe o tavă, îndepărtează coaja şi lasă-le la scurs, deoarece sucul lor poate crea disconfort digestiv anumitor persoane, cum ar fi cele cu boli hepatice şi biliare. După ce le-ai mărunţit pe un tocător de lemn, foloseşte la preparare ulei de măsline extravirgin. Fructele şi legumele, în general, conţin enzime cu efect autooxidant puternic. Procesele de autooxidare pot fi favorizate de metale, mai ales de fier şi de oţelul (inoxul) de calitate slabă. Folosind tacâmuri din asemenea metale, antioxidanţii se distrug.