Dieta care te pregăteşte pentru plajă

Morcovii, roşiile, citricele şi peştele gras protejează pielea de agresiunea solară şi, în acelaşi timp, te ajută să obţii un bronz uniform. Pentru a beneficia de proprietăţile alimentelor care ajută la regenerarea pielii trebuie să le incluzi în dietă cu cel puţin două săptămâni înainte de a merge la plajă.

În timpul verii, pielea este supusă efectelor radiaţiilor ultraviolete mai mult decât în oricare altă perioadă a anului. Iar expunerea prelungită la soare este vinovată de deshidratarea, de ridarea pielii, dar şi de apariţia cancerului cutanat. Una dintre metodele eficiente de a face faţă agresivităţii radiaţiilor solare este includerea în dietă a unor alimente ce au rolul de a proteja pielea. „Alimentele bogate în carotenoizi, în vitamina E şi în seleniu protejează pielea de efectele nocive ale soarelui", spune medicul Livia Nena, biolog nutriţionist la Centrul Bio Nutriliv din Bucureşti.

Morcovii, „ecran" pentru radiaţiile solare

Alimentele bogate în betacaroten (provitamina A), cum sunt morcovii, dar şi alte fructe şi legume de culoare galbenă ori portocalie (caise, dovleac, mango şi pepene) combat acţiunea nocivă a radicalilor liberi eliberaţi de organism prin expunerea la razele ultraviolete. Acest lucru ajută la prevenirea îmbătrânirii premature a pielii şi a apariţiei cancerului cutanat. „Carotenoizii sunt pigmenţi naturali ce se găsesc de obicei în fructe şi în legume colorate.

Vitamina A este o vitamină liposolubilă şi ajută la prevenirea cancerului de piele, precum şi la cicatrizarea şi la reînnoirea cutanată. Această vitamină se găseşte sub formă de retinol şi în majoritatea alimentelor de origine animală", explică nutriţionistul Livia Nena. Alte alimente care te protejează de agresiunea solară sunt piersicile, spanacul şi broccoli. În plus, toate crudităţile bogate în betacaroten cresc producţia de melanină, pigmentul care dă pielii aspectul bronzat în urma expunerii la soare.

Peştele gras are efect antiîmbătrânire

În urma expunerii la soare, o parte din acizii graşi care intră în alcătuirea celulelor epidermei sunt distruşi. Astfel, pielea are tendinţa să-şi piardă supleţea şi să se rideze prematur. Pentru a evita acest lucru, trebuie să consumi acizi graşi esenţiali Omega 3, care se găsesc în peştele gras, în nuci, în uleiurile vegetale şi în germenii de grâu. În plus, peştele gras este bogat şi în seleniu, unul dintre cei mai puternici inamici ai radicalilor liberi. Acest element se găseşte şi în fructe de mare, ciuperci, ceapă, usturoi şi în cereale integrale.

„Seleniul este unul dintre cele mai benefice minerale pentru protejarea stratului cutanat. Acesta facilitează bronzarea şi încetineşte degradarea celulelor din toate straturile pielii. Seleniul se găseşte în carne, în legume, în fructele de mare şi în alte alimente ce conţin proteine", mai spune specialistul.

Vitamina C din citrice, dar şi din roşii, ardei gras şi din pătrunjel protejează pielea de arsurile solare. Un consum crescut de astfel de alimente înainte de a merge la plajă creşte rezistenţa pielii la radiaţiile ultraviolete. Partea negativă este că vitamina C încetineşte procesul de bronzare. Pentru a atenua acest dezavantaj, poţi consuma zilnic o sursă de vitamina C, în asociere cu un aliment bogat în seleniu şi în betacaroten. 

" Seleniul este unul dintre cele mai benefice minerale pentru protejarea stratului cutanat.''
Livia Nena biolog nutriţionist

Lactatele fixează bronzul

Dacă doreşti să te bronzezi mai rapid şi să-ţi menţii culoarea arămie a pielii pentru mai mult timp, înainte de a merge la plajă este bine să consumi alimente bogate în calciu şi în tirozină, un aminoacid care participă la reacţiile chimice importante din organism, fiind şi un pre­cursor al melaninei. Printre alimentele bogate în aceşti nutrienţi se numără laptele, brânza şi gălbenuşul de ou. În plus, acestea sunt bogate în săruri minerale cu proprietăţi de regenerare şi de fortifiere a pielii, prevenind ridarea prematură. „Vitamina E, prezentă în unt, în gălbenuşul de ou, dar şi în nuci, în germeni de cereale şi în legume verzi, întârzie îmbătrânirea şi degradarea pielii expuse mult timp la soare", precizează nutriţionistul Livia Nena.

Nutriţionistul răspunde: Ce trebuie să ştii despre fructele de mare

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Director al Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti

Creveţii, caracatiţa, calamarii, homarul, langusta, langustina, scoicile, stridiile, crabul, algele marine şi melcii de mare fac toate parte din categoria fructelor de mare. Pe listă se adaugă aricii şi castraveţii de mare, dar care nu există deocamdată în România. Surimi este considerat în mod greşit fruct de mare. În realitate, el este un produs industrial obţinut din carne de peşte şi care, cu ajutorul aditivilor, imită gustul crabului, homarului sau altor crustacee. Fructele de mare conţin toţi aminoacizii esenţiali pe care organismul nostru nu-i poate produce, dar şi minerale (zinc şi seleniu în special), şi vitamine (din grupul B şi vitamina E).

Puţine persoane ştiu că fructele de mare sunt destul de bogate în colesterol „rău" (între 80 şi 120 mg/100 g), dar se pare că acesta nu este la fel de periculos precum cel provenit din carnea roşie. Cel mai important criteriu în alegerea fructelor de mare este prospeţimea lor. Cele care sunt alterate sau care au suferit decongelări repetate ne pot provoca toxiinfecţii severe. Mirosul puternic de peşte este un motiv să nu le mâncăm.

Pot conţine metale grele

O altă problemă legată de fructele de mare este că pot concentra cantităţi importante de metale grele toxice, plumb şi mercur îndeosebi, dacă provin din ape poluate. Cele mai periculoase din acest punct de vedere sunt scoicile, pentru că ele filtrează o cantitate mare de apă. Din păcate însă, aspectul, mirosul şi gustul nu ne pot ajuta să ne dăm seama în ce măsură conţin metale grele, iar prepararea termică nu ne fereşte de probleme. Ca metodă de precauţie, ar trebui să nu mâncăm fructe de mare mai des de o dată-de două ori pe săptămână. Tot ca metodă de precauţie, de data aceasta pentru a preveni o eventuală toxiinfecţie, ar trebui să preparăm termic foarte bine fructele de mare, căci vom distruge astfel microorganismele pe care le pot conţine.

Creveţii, scoicile şi celelalte fructe de mare au şi contraindicaţii. Deoarece conţin purine, ele pot declanşa crize dureroase persoanelor care suferă de gută (inflamaţie a articulaţiilor), dar numai dacă sunt consumate în cantităţi mai mari. Fructele de mare pot declanşa reacţii alergice, uneori foarte severe.