Care sunt produsele contrafăcute cel mai frecvent

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Odată cu apropierea sărbătorilor, producătorii de alimente se pregătesc pentru o creştere semnificativă a vânzărilor. Din păcate, unii dintre aceştia, pentru a obţine un profit cat mai mare fac rabat la calitate şi păcălesc consumatorii cu ingrediente ieftine, care, în timp, pot îmbolnăvi. Iată aici o listă a alimentelor la care trebuie sa fim atenţi atunci când mergem la cumpărături.

Uleiul de măsline şi măslinele

Considerat un ulei din categoria celor de lux, cu proprietăţi benefice pentru sănătatea cardiovasculară, uleiul de măsline extravirgin este unul dintre produsele alimentare cele mai falsificate la ora actuală. O metodă frecvent întâlnită de falsificare este înlocuirea unei părţi de ulei de măsline extravirgin fie cu forma sa rafinată, fie cu alt tip de ulei, cum este cel de soia, inferior calitativ. Partea bună este că, în cele mai multe cazuri, nu se înlocuieşte mai mult de 10% din volum cu alt ulei vegetal, fiindcă i-ar putea schimba gustul. Din păcate, este destul de dificil de recunoscut uleiul de măsline falsificat.

Doar la prăjire sau testându-i pH-ul este posibil să ne dăm seama că i-au fost adăugate şi alte substanţe. Mai exact, uleiul de măsline extravirgin rezistă până la temperatura de 190 de grade Celsius fără a se descompune în compuşi toxici. Dacă îşi schimbă gustul şi emană fum puternic la mai puţin de 190 de grade, este posibil să fie falsificat. În plus, uleiul extravirgin de măsline are aciditatea sub 1 grad, iar cel virgin - sub 2 grade. Dacă aciditatea depăşeşte acest nivel, este posibil să conţină şi alte tipuri de ulei. Şi măslinele pot fi falsificate prin oxidarea cu gluconat de fier, pentru obţinerea unei culori uniforme. În plus, sarea în care sunt conservate poate masca eventualele modificări de gust cauzate de alterare.

Citiţi şi:

image

Cum recunoşti alimentele falsificate

Cafeaua

Cele mai întâlnite tipuri de cafea sunt arabica, de calitate superioară, şi robusta, mai puţin aromată şi mai ieftină. Evident, cel mai simplu mod de falsificare a unei cafele comercializată ca fiind de calitate superioară este adaosul de cafea robusta în proporţie mai mare decât arabica. Este posibil, de asemenea, ca în unele pachete de cafea „de calitate" să se găsească cicoare, malţ, năut, cereale, amidon, caramel, boabe de soia, mazăre sau fasole. Cel mai simplu mod de a evita acest tip de falsificare este să cumpărăm cafea boabe şi să o măcinăm acasă, nu înainte de a analiza conţinutul pachetului şi de a ne asigura că nu conţine, de fapt, şi alte tipuri de boabe. Arabica are boabele alungite, iar robusta le are mai mici şi rotunjite.

Peştele scumpSomonul cu cele mai multe proprietăţi nutritive este cel sălbatic, o raritate în magazinele româneşti  Foto: Shutterstock

Cel mai simplu mod de falsificare a peştelui este comercializarea unor specii ieftine ca fiind somon sau alt tip de peşte scump. Se ştie că somonul sălbatic are un nivel mare de Omega 3, care protejează sistemul cardiovascular. Nu acelaşi lucru este valabil în cazul somonului de cultură sau al păstrăvului curcubeu, speciile mai ieftine cu care somonul este adesea înlocuit.

Specialiştii spun că putem diferenţia somonul sălbatic de cel de cultură la gătit. Cel sălbatic este roz-portocaliu, datorită planctonului cu care se hrăneşte, în schimb cel de crescătorie capătă această culoare de la vopselurile adăugate în mâncare. La gătit, somonul sălbatic îşi păstrează culoarea, iar cel de acvacultură şi-o pierde.

Mierea

Multe dintre sortimentele de miere de pe piaţă sunt falsificate. În primul rând, mierea vândută ca fiind de salcâm (sortiment scump) poate fi, de fapt, miere polifloră sau de rapiţă, cu mai puţine beneficii. În plus, pentru multiplicarea mierii, mulţi producători adaugă sirop de glucoză industrială, care îi scade din valoarea nutriţională. Cel mai sigur este să cumperi mierea zaharisită, cristalizată, aceasta fiind cel mai dificil de falsificat.

Laptele

Cel mai sigur lapte este cel ambalat, spun specialiştii. În cazul acestuia, există rigori privind conţinutul microbiologic, hormonal şi reziduurile de antibiotice. Deşi mai gustos, laptele din piaţă poate conţine o sumedenie de substanţe nocive, de la apă la margarină, untură de porc (pentru caimac), la amidon, făină de grâu sau chiar aracet.

Evită carnea tocată!

Este de preferat să cumperi carne porţionată, nu tocată, fiindcă este mai dificil de contrafăcut. Singura metodă de falsificare a cărnii întregi este comercializarea unor specii de animale mai puţin consumate, cum sunt carnea de măgar, de cal etc. ca fiind carne de porc ori de vită. Poţi evita acest lucru doar în cazul în care cunoşti foarte bine după culoare şi după aspect, uneori chiar şi după miros, carnea pe care vrei să o cumperi. Cel mai  frecvent însă sunt falsificate carnea tocată, carnea de mici şi mezelurile prin înlocuirea unor componente valoroase cu unele de evitat: grăsime, şorici, tendoane, urechi etc. De asemenea, pot fi adăugaţi aditivi pentru culoare şi aromă, soia sau făină pentru consistenţă şi sare sau condimente în exces pentru mascarea alterării.

Mezelurile, cât mai rar!

În cazul mezelurilor, majoritatea conţin carne dezosată mecanic (MDM), adică res­turile de carne ce rămân pe oase. Aceasta are calitate nutriţională inferioară şi poate conţine fragmente de os, cartilagii, tendoane şi piele. Amestecului îi sunt adăugate o varietate de E-uri pentru o culoare asemănătoare cu cea a cărnii adevărate şi pentru un gust apetisant. Astfel, salamurile care arată prea bine şi sunt prea gustoase sunt, într-adevăr, prea bune să fie din carne veritabilă. Alege, mai bine, mezelurile care au porţiuni mari mai închise la culoare (nu chiar roz) şi mai aţoase, deoarece acelea sunt, în realitate, bucăţile de carne.

Specialistul nostru

Prof. dr. Gheorghe
Mencinicopschi
directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti


Printre cele mai falsificate alimente se numără uleiul de măsline, care este, de altfel, cel mai falsificat produs gras din lume. În cazul lui, atât de promovatele beneficii pentru sănătate sunt valabile doar dacă se utilizează ulei de măsline extravirgin autentic, în stare crudă şi nu pentru gătit. Şi făina din compoziţia pâinii şi a produselor de patiserie poate fi riscantă pentru sănătate dacă nu este integrală. Falsificarea făinii se poate realiza prin amestec cu: făina altor cereale sau seminţe străine (mălai, mazăre, fasole, orez), făină de grâu comun în făina de grâu dur, amidon din cartofi sau din porumb, amelio­ratori, emulgatori şi agenţi de oxidare interzişi sau peste doza permisă, substanţe pentru creşterea duratei de păstrare şi pentru accelerarea maturării sau pentru înălbirea făinii.

image
Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite