Studiu: Unde se trăieşte cel mai mult în România
0Bărbaţii din satele judeţului Satu Mare au o durată de viaţă cu opt ani mai scurtă decât media pe ţară. Pe judeţe, cea mai mare durată medie de viaţă o au bucureştenii şi vâlcenii. În vestul ţării se trăieşte cel mai puţin, arată datele pe 2008 ale Institutului Naţional de Statistică.
Bucureştenii suferă de toate bolile civilizaţiei: sunt cei mai stresaţi dintre români, au cel mai agitat ritm de viaţă şi sunt cei mai mari consumatori de fast food. În Capitală găseşti cea mai mare poluare cu noxe de trafic, cele mai multe cazuri de epuizare prin muncă şi multe altele. Statistica arată însă că, în pofida tuturor acestor neajunsuri, bucureştenii trăiesc cel mai mult.
De ce suntem mai bolnavi şi murim mai tineri decât alţi europeni. Astărăstoaie: ”Medicii nu pot trata sărăcia”
Evoluţia bolilor la români: „De la 1700, încep marile necazuri ale poporului român”
Explicaţia este simplă: în Capitală sunt cele mai bune servicii sanitare, ambulanţa vine rapid, iar veniturile, cu mult peste media pe ţară, permit accesul la un tratament medical de calitate. În plus, bucureştenii sunt educaţi, din ce în ce mai sofisticaţi şi preocupaţi de forma lor fizică. Toate acestea fac să trăiască, în medie, cu 1,7 ani mai mult decât restul ţării.
Cazul Horezu
De câţiva ani încoace, judeţul Vâlcea este constanta pozitivă din tabelele cu speranţa de viaţă a românilor. Datele pe 2008 ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că judeţul ocupă locul doi pe ţară, cu o medie de 74,4 ani. Bărbaţii de aici sunt cei mai longevivi din ţară, cu o speranţă de viaţă de 71,2 ani.
Doctorul Valeriu Gîlea, de la Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea, are veşti mult mai bune referitoare la evoluţiile din ultimii doi ani: o durată de viaţă de 75,8 ani în 2009 şi de 76,1ani în 2010. Zona este una subcarpatică, cu o mulţime de staţiuni balneoclimaterice şi ape minerale renumite pentru rolul lor terapeutic şi preventiv. Circa 54% din populaţie trăieşte în mediul rural, salariile şi pensiile sunt sub media pe ţară, iar ratele de mortalitate infantilă şi generală sunt mai mici decât cele naţionale.
„Pentru prima oară, pe 2010 am calculat durata de viaţă în cele cinci teritorii. M-au şocat rezultatele din zona Horezu, unde durata medie de viaţă este de 78,6 ani!", explică Gîlea. Bărbaţii din Horezu au o medie de 76,3 ani, iar femeile, de peste 80 de ani!
Moldova, excepţia de la regulă
Studiile de specialitate au demonstrat legătura directă dintre Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor şi indicatorii stării de sănătate a populaţiei, printre care şi speranţa de viaţă la naştere. Un PIB ridicat presupune venituri mai mari, un stil de viaţă mai sănătos, bani mai mulţi pentru sănătate şi vacanţe.
Pe harta României există două regiuni aproape compacte unde durata de viaţă depăşeşte media naţională. Pentru zona centrală (judeţele Sibiu, Braşov, Alba, Covasna, Harghita şi Mureş), regula se confirmă, în mare parte. Primele trei sunt printre cele mai prospere din ţară. În plus, aici se află şi unele dintre cele mai bune spitale.
A doua zonă este Moldova, ocupanta locului doi în topul celor mai sărace regiuni din Uniunea Europeană. Moldova întruneşte şi alţi factori agravanţi pentru speranţa de viaţă: educaţie scăzută şi servicii sanitare slabe, comparativ cu restul ţării. Cu toate acestea, doar Bacăul şi Botoşaniul sunt sub durata medie de viaţă naţională.
Zonele necolectivizate
Cea mai mare durată medie de viaţă din Nord-Est se înregistrează în Suceava: 73,7 ani. În cazul Bucovinei există un cumul de factori favorizanţi, explică istoricul Marian Olaru. Judeţul a făcut parte din imperiul habsburgic şi asta a schimbat definitiv mentalitatea şi stilul de viaţă al populaţiei - sucevenii sunt oameni gospodari, cu nivel de trai ridicat.
Bucovinenii şi locuitorii din Horezu au ceva în comun: cu tradiţie de oieri, nu au fost foarte marcaţi de comunism, fiindcă nu au fost colectivizaţi. De aceea, ei nu au sărăcit, ci dimpotrivă.
Marian Olaru este sucevean prin adopţie. Provine din Ialomiţa, tot un judeţ preponderent agrar, dar cu indicatori sociali opuşi - sărăcie şi durată de viaţă scăzută. Este vorba de diferenţa dintre civilizaţii, dintre crescătorii de animale şi cultivatori, spune Olaru, deosebire accentuată de religiozitatea bucovinenilor. Pentru ei, ritmul vieţii curge altfel, potrivit calendarului creştin: „N-ai să-i vezi tăind lemne sau la coasă în zi de sărbătoare, ţin toate posturile. Cei din sud muncesc toată ziua la câmp, ignoră sărbătorile religioase, iar asta i-a îndepărtat de sacru", spune Olaru.
Alimentaţia riscantă a vestului
Cel mai puţin trăiesc locuitorii din vestul şi nord-vestul ţării, unde media este de 72,4 ani. Aici apare mai întâi o problemă general valabilă pentru regiune - comportamentul alimentar total nesănătos. Localnicii cred că mănâncă bine, spune medicul Lidia Tamaş, de la Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare.
În realitate, mâncărurile lor tradiţionale sunt chiar mai periculoase decât cele de la fast food: grăsimi de porc, cu o componentă lipidică mare (cârnaţi, şuncă, untură), prăjeli, afumături, condimente în exces (piper şi boia iute). Asta duce la hipertensiune arterială, cardiopatii ischemice, infarct. Pe scurt, boli cardiovasculare, adică principala cauză a deceselor evitabile din România.
Alimentaţia reprezintă însă doar o parte a problemei. Judeţele Hunedoara şi Maramureş sunt singurele unde durata medie de viaţă din rural este mai ridicată decât în urban. În Hunedoara, media pe judeţ, de numai 72,1 ani, este dată de două categorii profesionale în interiorul cărora se moare devreme: minerii şi oţelarii. Medicul Cecilia Birău, de la Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara, spune: „Din cauza problemelor de sănătate aveau sporurile acelea mari şi vârstele mici de pensionare".
„Locuitorii din Horezu au un stil de viaţă sănătos. 80% din hrană provine din propria gospodărie. Dar nu este suficient pentru a explica diferenţa", Valeriu Gîlea, medic
Judeţele Hunedoara şi Maramureş sunt singurele unde durata medie de viaţă din rural este mai ridicată decât în urban.
„Oameni îmbibaţi în plumb"
Puţini dintre români ştiu că Baia Mare a fost oraş balneoclimateric înainte de venirea comuniştilor la putere. Aceştia au mai aşezat în jurul oraşului câteva fabricii ucigaşe, în afara Phoenixului, societatea creată în perioada interbelică pentru scoaterea aurului şi a argintului din minereuri.
Oraşul s-a extins şi a cuprins treptat toate punctele poluante, iar metalele grele şi acidul sulfuric din aer au transformat aşezarea într-un infern, fără ca oamenii să-şi dea seama. Edit Pop, preşedinta Asociaţiei Ecologic, îşi aminteşte: „Era suficientă puţină umezeală în aer ca să ţi se găurească dresul imediat cum ieşeai în stradă".
Marius Varga, unul dintre ecologiştii apăruţi după Revoluţie, povesteşte şi el: „Înainte, ni se părea normal - să scoatem aur pentru ţară, să plătim datoriile ". „Aşa s-a ajuns ca oamenii să fie îmbibaţi în plumb. Plumb peste tot, şi în buzunare şi în sânge", spune Varga.
Phoenixul s-a închis, la fel şi haldele de steril, iar speranţa de viaţă a început să crească: de la o diferenţă de aproape 10 ani faţă de media naţională, acum s-a ajuns la „numai" şase luni.
A mai rămas însă Romplumbul. Nu prelucrează minereuri de plumb, că nu se mai extrage aşa ceva în România. Dar scoate plumbul din acumulatorii aduşi din Europa centrală, astfel încât poluarea continuă. Cel mai afectat este Ferneziu, cartierul sărac unde este amplasată societatea.
Investigaţiile medicale efectuate în 2009 pe copiii de la Grădiniţa nr. 19, în cadrul unui program cu temă fixă, au demonstrat existenţa unor cazuri grave de intoxicaţie cronică cu plumb. Părinţii au fost invitaţi la şedinţă, li s-au înmânat analizele şi au fost sfătuiţi să-şi ducă urgent copiii la un medic de specialitate.
Chiar dacă sursa poluării a fost eliminată, fenomenul produce efecte pe termen lung. Tocmai din cauza acestei poluări remanente, statul le oferă locuitorilor din trei oraşe o dispensă la vârsta de pensionare. Persoanele care au locuit peste 30 de ani în Baia Mare, Copşa Mică, Zlatna şi pe o rază de opt kilometri în jurul lor beneficiază de o reducere cu doi ani a vârstei de pensionare. Măsura este valabilă până la sfârşitul lui 2030.
Inexplicabilul Satu Mare
Pe ultimul loc în topul longevităţii se află de mai mulţi ani judeţul Satu Mare, cu o durată de viaţă mai scurtă peste trei ani faţă de media naţională.
Veniturile populaţiei de aici sunt mici, locuitorii mănâncă nesănătos, ca toţi ardelenii, judeţul este poluat la nivelul solului cu sulfaţi şi metale grele, apele conţin substanţe toxice deversate de ferme şi mine, fenomenul de clopot împiedică împrăştierea substanţelor periculoase din aer, dar nici un indicator nu este într-atât de anormal încât să explice o durată de viaţă de numai 69,8 de ani.
Lidia Tamaş, de la Direcţia de sănătate Publică Satu Mare, spune că nu se înregistrează nimic spectaculos faţă de restul ţării care ar putea explica acest record negativ.
Veşnicia de la sat e mai scurtă
Statistica INS arată că se continuă trendul de apropiere lentă a diferenţei dintre durata de viaţă de la sat şi cea de la oraş. Pe ţară există o diferenţă de 1,7 ani, cu variaţii în funcţie de zonă. În Dolj, de exemplu, distanţa este dublă faţă de media naţională: un orăşean trăieşte cu 3,5 ani mai mult decât un sătean.
Cauza cea mai importantă: accesul redus la serviciile de sănătate. Potrivit sondajelor INS, principalul motiv indicat de români pentru neabordarea unui medic specialist este „pentru că nu-şi permit".
Deosebirile semnificative dintre rural şi urban apar la capitolul „distanţa prea mare sau lipsa mijloacelor de transport" (7,5% din săteni au invocat acest motiv, comparativ cu 1,6% din citadini). Lucrurile sunt inversate când vine vorba de „lipsa timpului", care-i împiedică pe 7% din orăşeni şi 4% din săteni să ajungă la medic.
Cazul copiilor de la Grădiniţa 19
Monica Chereji împreună cu cei trei copii Foto: Monika Krajnik
Investigaţiile medicale efectuate în 2010 pe copiii de la Grădiniţa nr. 19, cartierul Ferneziu - Baia Mare, au demonstrat existenţa unor cazuri grave de intoxicaţie cronică cu metale grele. Grădiniţa este amplasată la 150 de metri de fabrica Romplumb. Din cei 49 de preşcolari, 47 au fost depistaţi cu o concentraţie de plumb în sânge de cinci-şase ori mai mare decât media admisă, iar 15 copii au fost spitalizaţi în aprilie trecut.
Familia Chereji are trei copii cu vârste de trei, şase şi respectiv opt ani. Anul trecut toţi cei trei micuţi au fost diagnosticaţi cu intoxicaţie cu pumb. „Majoritatea locuitorilor din Ferneziu lucrează la Romplumb. Interesul lor este să-şi păstreze locul de muncă, normal că nu vor lua măsuri", a declarat Monica Chereji, 24 de ani, mama celor trei copii. Ea a acuzat Romplumb de starea celor mici, acuzaţii care au fost însă respinse de reprezentanţii societăţii comerciale.
La 11 iunie 2010, părinţii copiilor afectaţi au iniţiat un referendum şi au cerut închiderea fabricii. Potrivit juriştilor această măsură nu poate determina închiderea peste noapte a societăţii. „Rezultatul referendumului va fi preluat, în prima fază, de către Consiliul Local, ca o iniţiativă legislativă. Dacă acesta votează pentru, proiectul poate fi înaintat Parlamentului şi Guvernului României", a explicat avocatul Cristian Niculescu - Ţâgârlaş. Monika Krajnik
>Speranţa de viaţă la naştere, în lume
Italia 81,6
Franţa 81,4
Suedia 81,3
Polonia 75,6
Ungaria 74,2
România 73,4
Uniunea Europeană 79,2
SUA 79,2
Japonia 82,7
China 73,0
Rusia 66,5
India 63,5
Africa de Sud 51,6
Cei mai longevivi pământeni sunt japonezii - gene bune, servicii medicale de calitate şi obiceiuri alimentare sănătoase. Mâncarea lor tradiţională este sushi-ul, fabricat din alge de mare, peşte crud şi orez. Românii, cu sarmalele pe post de emblemă culinară, se situează spre finalul clasamentului mondial, înaintea asiaticilor şi africanilor decimaţi de sărăcie, boli şi războaie. Speranţa medie de viaţă din Africa de Sud este efectul răspândirii HIV/SIDA.
Se încarcă comentariile...
