Atenţie la produsele care dau reacţii alergice!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Chiar dacă nu suferi de alergii alimentare, consumul unor legume, fructe sau al unor tipuri de carne îţi poate provoca urticarie şi alte simptome similare celor date de alergii. Asta pentru că unele alimente sunt bogate în histamină, substanţa care declanşează aceste reacţii.

Histamina este, în primul rând, produsă de corpul persoanelor alergice atunci când intră în contact cu un factor de risc, fiind una dintre reacţiile sistemului imunitar. De fapt, rolul histaminei este de a declanşa un răspuns inflamator la contactul cu un alergen, care se traduce prin simptomele specifice reacţiilor alergice: strănut, respiraţie dificilă, ochi înroşiţi şi înlăcrimaţi, în unele cazuri, însoţite de tulburări digestive, cum sunt crampele abdominale şi diareea. De asemenea, alergiile alimentare se pot manifesta şi prin urticarie şi prin edeme.

O enzimă împiedică apariţia simptomelor

De cele mai multe ori, în cazul unei persoane cu alergii alimentare, atunci când aceasta mănâncă alimentul alergen, în corp se produce o cantitate crescută de histamină, ceea ce declanşează urticarie şi celelalte simptome ale alergiei.

Cu toate acestea, există situaţii în care unele persoane pot prezenta simptome ale alergiilor alimentare chiar dacă testele alergologice nu indică o astfel de problemă. Acestea pot apărea după consumul unor alimente bogate ele însele în histamină sau al unora care determină o eliberare masivă de histamină în corp. Cele mai predispuse la astfel de reacţii sunt persoanele care prezintă o carenţă a unei enzime numită diaminoxidază. În cazul celor cu un nivel normal al acestei enzime, consumul alimentelor bogate în histamină nu determină reacţii, deoarece rolul diaminoxidazei este de a descompune histamina adusă în corp prin dietă, fără să le afecteze în vreun fel.

Peştele necurăţat dă urticarie

Cel mai adesea, reacţiile nonalergice declanşate de alimente sunt date de consumul unor produse alterate, enzimele microbilor care se cuibăresc în acestea transformând histidina (substanţă prezentă în toate proteinele) în histamină. Potrivit spe­cia­liştilor, nivelul his­taminei din alimen­te creşte considerabil cu mult timp înainte să apară semnele de alterare a acestora sub influenţa bacteriilor. Produsele cele mai riscante din acest punct de vedere sunt cele din peşte, bacteriile din sistemul ­digestiv al peştelui fiind foarte active în producerea histaminei. Cu cât peştele rămâne mai mult timp fără a i se scoate măruntaiele, cu atât riscul de apariţie a simptomelor specifice alergiilor creşte.

Brânza, un risc

Toate alimentele produse prin fermentare sunt bogate în histamină. În această categorie intră majoritatea tipurilor de brânză, produsele fermentate din soia, varza murată şi alte tipuri de murături, băuturile alcoolice şi oţeturile. Cel mai adesea, riscul este apariţia urticariei.

Unele o conţin, altele cresc producţia

Durerile de cap apărute după consumul de vin roşu sunt, de fapt, reacţii ale organismului la nivelul mare de histamină din compoziţie. ­Alte alimente care conţin histamină sunt vinetele, spanacul, ­roşiile, carnea de pui şi ciocolata. De asemenea, există unele produse alimentare care stimulează eliberarea unei cantităţi crescute de histamină în organism, rezultatul fiind cel al apariţiei simptomelor alergiei: dureri de cap, eczeme, inflamaţii şi tulburări digestive. Printre acestea se numără albuşul de ou negătit, scoicile, căpşunele, ananasul bananele, dar şi produsele cu aditivi, cum sunt sulfiţii, glutamatul monosodic şi unii coloranţi.

Medicamentele cresc sensibilitatea

Reacţiile similare alergiilor după consumul de alimente bogate în histamină apar mai ales atunci când nivelul diaminoxidazei (enzima care descompune histamina din alimente) este redus prin administrarea unor medicamente (acetilcisteina, cimetidina, aminoguanidina şi isoniazida) sau prin consumul de alcool, atrag atenţia specialiştii.

O varietate de aditivi alimentari pot determina apariţia simptomelor similare celor date de alergiile alimentare.

Independent: Sistemul imunitar nu este implicat în reacţiile determinate de alimentele bogate în histamină.

Specialistul nostru

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti

Alimentele conţin numeroase componente care pot declanşa un efect farmacologic, cum sunt aminele biogene, categorie din care fac parte histamina, tiramina, triptamina, putresceina, spermidina etc. Consumul alimentelor cu concentraţii ridicate de amine biogene poate provoca: migrene, tulburări gastrice şi intestinale, răspunsuri pseudoalergice, în principal cauzate de acţiunea toxică a histaminei şi a tiraminei, cunoscute ca «intoxicaţie tiraminică». Aceste substanţe se regăsesc cu precădere în brânzeturi, dar şi în salamuri, ciocolată, citrice, vin, tomate şi în căpşuni. Cele mai frecvente simptome în intoxicaţia histaminică sunt date de efectul acesteia asupra sistemului cardiovascular, determinând scăderea presiunii sanguine. Gradul de toxicitate al aminelor biogene ţine atât de hrana însăşi (cantitatea, calitatea), cât şi de starea de sănătate a consumatorului.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite