Aciditate excesivă? Poţi regla problema prin dietă!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Una dintre explicaţiile oferite de nutriţionişti pentru numărul tot mai mare de afecţiuni şi de bolnavi este dezechilibrul pH-ului din organism, favorizat de alimentaţia modernă. Prin natura lui, corpul uman este în mare parte alcalin. Însă respiraţia, digestia, chiar şi gândirea creează reacţii acide. Iar aciditatea peste limita normală duce la îmbolnăvire.

În mod normal, pH-ul corpului se încadrează între 7,35 şi 7,45. De altfel, acestea sunt valorile optime pentru ca organismul să funcţioneze la parametrii maximi. „Din păcate, dieta pe care foarte mulţi oameni au adoptat-o în zilele noastre este alcătuită din fast-food şi din semipreparate care ameninţă echilibrul pH-ului", atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti. Pentru a-l reface, proporţia alimentelor trebuie să fie astfel: 75% alcaline şi 25% acide. De fapt, alimentele nu au un pH propriu, ci vorbim despre aciditatea sau despre alcalinitatea pe care o produc în organism, odată consumate. Alimentele alcaline sunt cele considerate în mod general „sănătoase", adică fructele şi legumele proaspete, cu precădere.

Vegetalele,jumătate din farfurie

De la salată verde, spanac, sparanghel şi până la broccoli, castraveţi şi fasole verde, toate legumele verzi cresc nivelul alcalinităţii în corp. „La fiecare masă ar trebui să calculăm porţiile astfel încât cel puţin jumătate din farfurie să conţină vegetale de acest tip", recomandă Mencinicopschi. Dacă salatelor de crudităţi le adaugi şi ceapă sau usturoi, sporeşti efectul alcalinizant al acestora.

De altfel, aceste două legume aromate sunt recomandate şi la prepararea fripturilor, supelor sau ciorbelor, pentru a echilibra pH-ul preparatului respectiv. Şi rădăcinoasele au efect alcalinizant, adică ţelina, sfecla şi cartofii. Contrar percepţiei generale, tot pH alcalin au şi legumele şi fructele aşa-zise acide, cum sunt roşiile, lămâile şi grepfrutul. Ele cresc alcalinitatea organismului atunci când sunt metabolizate, explică specialiştii. 

La polul opus,carnea şi cerealele

Majoritatea surselor de proteine animale sunt încadrate în categoria alimentelor care cresc aciditatea corporală. Carnea de vită, de miel, de porc, de iepure, de curcan, stridiile, somonul, creveţii, tonul sunt în topul celor mai acide alimente. Şi grăsimile sunt considerate alimente care scad alcalinitatea. Cu toate acestea, unele uleiuri vegetale, cum sunt cel de măsline extravirgin, cel de cocos şi cel de susan echilibrează pH-ul. Şi mare parte dintre cereale intră tot în clasa alimentelor acide. Astfel, doar ovăzul, orezul sălbatic şi quinoa (considerată una dintre cele mai sănătoase cereale) sunt alcalinizante. 

Ce boli pot apărea

Obezitatea, osteoporoza, proliferarea microbilor pot fi puse şi pe seama acidităţii crescute a organis­mului. De asemenea, este important de ştiut că, atunci când pH-ul intern este predominant acid, organismul nu mai asimilează corect substanţele nutritive din mâncare şi, deci, apar carenţele nutriţionale, atrag atenţia specialiştii.

Nutriţionistul răspunde: Ce conţin, de fapt, sucurile

Aparent, avem o multitudine de opţiuni pentru a ne răcori vara: băuturi carbogazoase sau necarbonatate, sucuri naturale (nectar) ambalate şi ceaiuri la sticlă. Niciuna dintre ele nu trebuie să înlocuiască apa şi niciuna nu este tocmai sănătoasă. Răcoritoarele din comerţ conţin, de regulă, coloranţi şi conservanţi periculoşi pentru sănătate şi au, totodată, o concentraţie mare de zahăr. De exemplu, există sucuri care au 10-11 g de zahăr la 100 ml, ceea ce înseamnă că, dacă bem un litru, vom „mânca" aproximativ 20 de pliculeţe de zahăr.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Director al Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti

O combinaţie de aditivi

Aproape că nu există răcoritoare care să nu conţină acid citric (E330), un conservant care astăzi nu se mai obţine din citrice, deci nu mai este natural. Acidul citric favorizează apariţia cariilor dentare şi irită mucoasa gastrică şi intestinală, perturbând digestia. Pentru că este un generator de energie, se pare că poate accelera evoluţia cancerului (însă nu îl poate favoriza). În răcoritoare pot exista şi săruri ale acidului citric (citraţi), iar acestea cresc concentraţia de sodiu din organism, fiind deci o sare „ascunsă".

image

Alte E-uri pe care le putem regăsi pe eticheta sucurilor şi care pot crea probleme de sănătate sunt E102 (un colorant galben care poate provoca alergii şi este implicat în apariţia ADHD-ului), E120 (un colorant roşu despre care se crede că ar fi cancerigen), E150 (coloranţi din familia caramelului, şi ei suspectaţi ca fiind cancerigeni), E160 (coloranţi din familia betacarotenului, care, în cazul fumătorilor, pot creşte riscul de cancer pulmonar) şi o serie de conservanţi, pornind de la E210 şi până la E228. Chiar dacă există sucuri naturale la cutie care nu conţin zahăr, nici acestea nu aduc beneficii pentru sănătate.

Cele pasteurizate nu au vitamine

Din cauză că sunt pasteurizate şi sterilizate, deci fierte la temperaturi înalte, acestea îşi pierd valoarea nutritivă. Sucurile la cutie nu pot fi comparate cu cele naturale, pregătite de noi prin stoarcerea fructelor. În ceea ce priveşte ceaiurile din comerţ, multe conţin zahăr, coloranţi, conservanţi şi puţin extract de plante. Mai indicat ar fi să preparăm singuri ceaiul, din plante medicinale.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite