Cum te afectează trecerea timpului

Durata medie de viaţă a crescut, datorită tratamentelor care vindecă boli considerate în trecut letale. Niciun tratament însă nu promite tinereţe fără bâtrâneţe. Inevitabil, îmbătrânim, iar primele semne apar după 40 de ani.

Durata medie de viaţă a românilor a crescut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Dacă în urmă cu doi ani, se estima că un român trăieşte în medie 72,22 de ani, acum durata medie de viaţă este de 72,61 de ani. În continuare, româncele trăiesc mai mult decât soţii lor, situaţie întâlnită în toată lumea în cazul femeilor. Acestea sunt programate genetic să trăiască mai mult decât bărbaţii, arată numeroase cercetări.

Cel mai în formă, la 20 de ani

Organismul începe să îmbătrânească încă de la naştere. Până la 20 de ani, ne dezvoltăm şi adunăm resurse pentru viitor. Între 20 şi 40 de ani, ne simţim cel mai în formă. După 40 de ani, declinul este vizibil: vederea nu mai este la fel ca la 20 de ani, iar mişcările nu mai sunt la fel de rapide. Cercetătorii au elaborat diverse teorii care explică de ce îmbătrânim şi prin care intenţionează să găsească acea tinereţe fără bătrâneţe la care cu toţii visăm:

1.Teoria radicalilor liberi

Aceştia se găsesc în noxele din atmosferă (fumul de ţigară, gazele de eşapament etc.) şi distrug celulele din organism. În mare parte, radicalii liberi se fac vinovaţi de îmbătrânirea prematură a organismului.

2.Teoria telomerului

Telomerii sunt substanţe care protejează cromozomii. Când celulele se divid, telomerii se scurtează şi îşi pierd din capacitatea de apărare a cromozomilor. Cercetătorii încearcă să stopeze scurtarea telomerilor şi, implicit, distrugerea celulelor.

3.Fenomenul de glicare

Atunci când proteinele interacţionează  cu o cantitate mare de zahăr din sânge, apar produşi periculoşi pentru sănătate, proces care se numeşte glicare. Aceşti produşi de glicare îmbătrânesc prematur organismul şi cauzează inflamarea ţesuturilor.

Pielea

Din cauza schimbărilor prin care trece ţesutul conectiv (care leagă pielea de muşchi), elasticitatea pielii are de suferit. În timp, colagenul din piele se distruge. Rezultatul: riduri, cute şi aspect de „piele lăsată”.

Muşchii

Când îmbătrânesc, încep să-şi reducă volumul. Numărul şi dimensiunea fibrelor musculare se reduc. Drept urmare, şi muşchii sunt mai puţini receptivi la 60 de ani decât la 20 de ani.

Oasele

Cantitatea de minerale din oase scade cu trecerea anilor, ceea ce le face mai puţin dense şi mai fragile. Osteoporoza poate apărea atât la femei, cât şi la bărbaţi.

Când sesizăm schimbările din organism

La 40 de ani-vederea şi gustul

Acuitatea vizuală  descreşte în jurul vârstei de 40 de ani la femei; la bărbaţi, declinul are loc de la 50 de ani

50 de ani-gustul şi auzul

Auzul nu mai este atât de ascuţit de la vârsta de 50 de ani

70 de ani-mirosul

Mirosul începe să se piardă de la vârsta de 70 de ani

Inima nu mai poate pompa o cantitate mare de sânge. Obosim mai repede şi avem nevoie de un timp mai îndelungat să ne revenim.

Pierdem un număr din ce în ce mai mare de celule nervoase pe măsură ce îmbătrânim, ceea ce poate duce la atrofierea măduvei spinării şi a creierului. Unele celule nervoase îşi pierd învelişul, ceea ce face imposibilă transmiterea rapidă a informaţiilor.

Stomacul produce mai puţin acid gastric după 50 de ani. Organismul nu va mai putea absorbi vitamina B12 din alimentaţie, care menţine buna funcţionare a creierului şi care ajută la regenerarea celulelor din sânge.

Strângerea de mână devine din ce în ce mai slabă. Astfel, ne este mult mai greu să facem activităţi de rutină, precum deschiderea unui borcan sau a unei uşi.

După vârsta de 40 de ani, pierdem mai mult de un centimetru din înălţime, o dată la 10 ani. În total, putem pierde aproximativ şapte centimetri.

Articulaţiile devin mai puţin flexibile, din cauza schimbărilor care au loc la nivelul tendoanelor şi al ligamentelor.

Cartilajul, care amortizează frecarea dintre oase, începe să se distrugă. Articulaţiile se pot inflama.

Schimbările care apar

Sistemul cardiovascular
-Cu timpul, muşchii inimii îşi pierd din putere şi nu mai pot pompa o cantitate mare de sânge. Vasele de sânge nu mai sunt la fel de elastice şi devin rigide în urma depunerilor de grăsime.

Sistemul osos
-Oasele se opresc din creştere după vârsta de 20 de ani şi încep să se micşoreze. Femeile sunt mai predispuse la pierderea densităţii osoase, în special din cauza schimbărilor hormonale de după menopauză.

Sistemul digestiv
-Intestinele devin mai leneşe, iar secreţia de suc gastric se reduce. După vârsta de 40-50 de ani, multe persoane încep să se îngraşe.

Sistemul nervos
-La bătrâneţe, creierul pierde neuroni, iar mintea nu mai este atât de ascuţită. De asemenea, reflexele nu mai sunt la fel de rapide.

Simţurile
-În timp, ochii devin mai uscaţi, iar retina se subţiază. După 40 de ani, s-ar putea să ai nevoie de ochelari. Frecvente sunt cataracta, glaucomul sau degenerescenţa maculară. Nici cu auzul nu mai stai la fel de bine ca la 20 de ani. Gustul s-ar putea să ţi se schimbe după 40 de ani. De asemenea, s-ar putea să-ţi simţi şi gura mai uscată.

Pielea şi părul
-Cu trecerea timpului, pielea şi părul se subţiază şi îşi pierd flexibilitatea. Studiile arată că, după 65 de ani, există un risc de 40-50 la sută de a face cancer
de piele.

Specialistul nostru

Dr. Radu Leon George, medic de familie, competenţă fiziokinetoterapie

Din păcate, deteriorarea celulară începe teoretic din momentul naşterii, dar se însoţeşte de o compensare.  În paralel cu procesul de distrucţie celulară, se desfăşoară un alt proces, de regenerare. Îmbătrânirea propriu-zisă începe în momentul în care, dintr-un motiv sau altul (vârsta sau evenimente traumatizante de tip fizic sau psihic), procesul de regenerare nu mai poate compensa procesul de distrugere celulară.

Există o moarte celulară programată (apoptoza), care teoretic nu poate fi modificată, dar şi factori exteriori care participă la îmbătrânire, în funcţie de climatul geografic, psihic sau profesional. De obicei, vârstele de 35, 45-50 şi 75 de ani sunt considerate praguri biologice, dar nu este o teorie unanim îmbrăţişată.

Soluţii pe  termen lung

Inima

Consumă regulat alimente bogate în fibre (cereale), pentru a reduce nivelul colesterolului. Cel puţin 30 de minute de exerciţii fizice zilnic îmbunătăţesc ritmul cardiac.

Sânge

Suplimentele sau alimentele bogate în vitamina B12 previn anemia şi problemele neurologice.

Oase

Efortul fizic zilnic te ajută să îţi menţii densitatea osoasă, care, după 35 de ani, începe să scadă. Asigură-te că obţii din alimentaţie suficientă vitamina D şi calciu.

Muşchi

Exerciţiile fizice regulate (mai ales cele cu greutăţi) şi consumul regulat de proteine te ajută să-ţi menţii masa musculară.

Vedere

Ochelarii de soare cu filtru de protecţie UV reduc riscul apariţiei cataractei la bătrâneţe. Suplimentele pe bază de vitaminele A, C şi E previn degenerescenţa maculară.

Piele

Renunţă la fumat, deoarece accelerează îmbătrânirea pielii. De asemenea, limitează expunerea la soare şi hidratează-te suficient.

Cremele nu previn îmbătrânirea

Cremele care promit că întârzie îmbătrânirea pielii nu au, se pare, niciun efect, arată un studiu recent. Cercetătorii de la University College din Londra susţin că produsele care conţin antioxidanţi, printre care şi cremele antirid şi suplimentele nutritive,  nu au un efect vizibil. Oamenii de ştiinţă britanici contrazic astfel teoria radicalilor liberi.

Adevărat sau fals?

Somnul devine o pasăre rară după o anumită vârstă, iar suplimentele naturale te ajută să-ţi menţii tinereţea? Află dacă teoriile despre procesul de îmbătrânire, atât de vehiculate, sunt adevărate.

1«Cu trecerea timpului, organismul are nevoie de mai puţin somn.»

FALS. Nevoia de somn rămâne constantă pe parcursul vieţii – majoritatea adulţilor au nevoie de şapte până la nouă ore de somn. Pe de altă parte, începe să ţi se schimbe programul de somn. Între 50 şi 60 de ani, începi să ai un somn mai puţin odihnitor şi insomnii frecvente. Este posibil să te simţi obosit seara mai devreme decât de obicei şi să te scoli mai devreme dimineaţa. Dormitul în timpul zilei poate compensa pentru pierderea somnului în timpul nopţii.

2«Suplimentele naturale antiîmbătrânire nu prelungesc viaţa.»

ADEVĂRAT. Nu există o pilulă-minune care să-ţi poată adăuga ani. O viaţa lungă şi sănătoasă derivă dintr-un stil de viaţă sănătos, bogat în alimente crude (fructe şi legume) şi în exerciţii fizice regulate. În orice caz, dacă doreşti să iei astfel de pastile cu efect antiîmbătrânire, asigură-te că medicul de familie ştie despre acest lucru.

3«La bătrâneţe, ar trebui să faci mai  puţin efort fizic.»

FALS. Efortul fizic zilnic scade semnificativ riscul de deces prematur. De asemenea, reduce riscul depresiei, al osteoporozei şi al unor tipuri de cancer. La vârsta a treia, ai nevoie de exerciţii fizice care să-ţi întărească muşchii, pentru a preveni căderile. Înainte de a te apuca de sport, discută cu medicul de familie, pentru a vedea care sunt contraindicaţiile.

4«Afecţiunile bătrâneţii nu au întotdeauna cauze genetice.»

ADEVĂRAT. Genele sunt responsabile pentru o treime din procesul de îmbătrânire. Pentru restul, responsabile sunt stilul de viaţă şi mediul în care ai locuit. De exemplu, dacă tatăl şi bunicul au murit amândoi de tineri din cauza unui infarct, ai putea crede că şi tu eşti expus la un asemenea risc. Studiile arată că poţi duce o viaţă sănătoasă până la adânci bătrâneţi, fără grija bolilor de inimă, dacă urmezi un program regulat de exerciţii fizice şi dacă ai o dietă săracă în grăsimi saturate. De asemenea, previi bolile cardiovasculare dacă renunţi la vicii (fumat, consum de alcool).

5«Dacă ai fost mereu sănătos, nu ai de ce să-ţi faci griji la vârsta a treia.»

FALS. Oricât de sănătos este organismul tău, acesta nu va face faţă procesului de îmbătrânire dacă mintea ta nu este la fel de în formă. Pe măsură ce îmbătrâneşti, este important să menţii relaţia cu prietenii şi cu familia, pentru a avea o stare emoţională bună în permanenţă. De asemenea, este important să ai mereu preocupări cât mai diverse, pentru a-ţi păstra mintea proaspătă.

Sfaturi de viaţă sănătoasă

1.Programează-te regulat la medic, chiar dacă nu ai probleme de sănătate.
2.Menţine-ţi mintea mereu alertă: citeşte, schimbă-ţi hobby-urile frecvent.
3.Discută cu un nutriţionist, pentru a contracara efectele pe care le-ar avea asupra ta schimbările metabolice.
4.Menţine relaţii strânse cu familia şi cu prietenii, pentru a avea o stare emoţională bună.
5.Consumă mai multe fructe şi legume, care ajută digestia şi luptă împotriva radicalilor liberi din mediu.

Specialistul nostru

Dr. Gabriel Ioan Prada, medic primar geriatrie Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”, Bucureşti

Referitor la îmbătrânire, pot fi considerate patru vârste: vârsta cronologică, vârsta psihologică (aşa cum ne considerăm fiecare), vârsta socială (modul în care o persoană îşi îndeplineşte un rol într-o colectivitate şi cum răspunde aşteptărilor colectivităţii cu privire la acel rol) şi vârsta biologică. S-a încercat să se stabilească o corelaţie între vârsta cronologică şi cea biologică, dar încă nu s-a reuşit (s-au utilizat o serie de markeri de vârstă, dar niciunul nu a fost unanim acceptat).

Există peste 300 de teorii ale îmbătrânirii, dar niciuna nu abordează fenomenul în întregime. Unele persoane au mai multe afecţiuni cronice pe măsură ce înaintează în vârstă comparativ cu altele. În apariţia acestor afecţiuni, trebuie să ţinem cont de faptul că debutul lor poate fi anterior manifestării clinice. Intervin factorii genetici (care cresc în mod natural rezistenţa la unele boli), de mediu înconjurător, regimul de viaţă, dieta (consumul excesiv de sare, grăsimi, zahăr rafinat), diferitele obiceiuri (fumat, consum de alcool în exces).