Vin vremuri grele pentru plantele medicinale?

În ultima vreme, se discută tot mai mult despre scumpirea sau chiar despre interzicerea unor  produse din plante cu efect terapeutic. Se va schimba statutul lor în cursul acestui an? Iată care sunt ipotezele.

Eşti răcit şi tuşeşti? Apelezi imediat la un ceai care conţine echinacea şi mănânci usturoi ca să-ţi întăreşti imunitatea, deci ca să stimulezi corpul să lupte mai eficient cu virusurile şi cu bacteriile. Ştii asta din presă, din cărţi sau chiar de la bunica. Iar dacă mergi la farmacie sau la PLAFAR, mai găseşti o varietate de combinaţii fitoterapeutice care te pot ajuta să previi sau chiar să atenuezi simptomele unor afecţiuni variate, de la banalele viroze până la diabet, boli cardiovasculare, renale ori hepatice.

Mulţi dintre noi apelează la astfel de remedii fiindcă e bine ştiut faptul că, deşi nu înlocuiesc medicamentele clasice (în condiţiile în care au fost prescrise de un medic), au mai puţine efecte adverse şi, uneori, completează efectul terapeutic al acestora.

Prea multe ceaiuri cu compoziţie îndoielnică

Unul dintre motivele pentru care ne este uşor să folosim tratamente naturale este faptul că pe ambalajul acestui tip de produse regăsim specificate utilizările, beneficiile asupra stării de sănătate, dozajul şi perioada de administrare. Astfel, de multe ori, în cazul unor probleme minore, considerăm că nici nu mai avem nevoie de recomandările unui fitoterapeut. Aceasta poate fi şi o problemă. Pentru că rafturile magazinelor cu remedii din plante abundă în cutii de ceaiuri-panaceu care promit că tratează de la cele mai uşoare până la cele mai grave boli, iar ingredientele trecute pe etichetă sunt îndoielnice.

Provenienţa lor este, de regulă, China sau India, ţări care nu reglementează riguros industria plantelor medicinale şi care nu-şi testează suficient produsele înainte de a le pune pe piaţă. Aşadar, cumpărând un astfel de ceai riscăm să aducem în corp substanţe nocive pentru organism.

Ei bine, acest lucru este posibil să se schimbe în viitorul apropiat. Pentru că România va trebui să includă în legislaţie o reglementare a Comisiei Europene cu privire la etichetarea produselor pe bază de plante. Mai exact, remediile din plante vor fi mai riguros controlate înainte de a fi puse pe piaţă şi nu vor mai avea înscrise pe etichetă cuvinte precum „previne", „vindecă" sau „tratează".

Aceeaşi reglementare va fi adoptată şi pentru produsele alimentare care promit beneficii pentru sănătate, cum ar fi „reglează tranzitul intestinal" şi „reduce nivelul colesterolului".

Unele ceaiuri ne promit că ne tratează de absolut orice boală  Foto: Fotolia, Shutterstock, Marian Iliescu, arhiva Adevărul

Ce prevede regulamentul european

Agitaţia în jurul acestui subiect a pornit de la reglementarea Comisiei Europene 1924/2006 care interzice menţiunile cu privire la efectele terapeutice ale produselor alimentare pe eticheta acestora sau în materialele de promovare. În categoria produselor alimentare intră însă şi vitaminele, mineralele, plantele şi preparatele pe bază de plante şi produsele stupului. Aşadar, deşi remediile din plante se folosesc de sute ori chiar de mii de ani pentru prevenirea sau pentru tratarea unor afecţiuni, nu se vor mai putea preciza aceste beneficii nici pe ambalaj, nici în materialele de promovare ale produselor respective.

Iniţiativa de a introduce această reglementare în spaţiul european a pornit de la o reală problemă, şi anume de la promovarea ca benefice în anumite boli a unor produse insuficient verificate. Este vorba atât despre alimente, cât şi despre remedii din plante sau despre miere. Un exemplu este cazul anumitor produse aşa-zis funcţionale (cu beneficii terapeutice), cum sunt iaurturile probiotice şi cele îmbogăţite cu Omega 3, cu vitamine şi cu minerale.

Pentru promovarea lor ca „sănătoase", regulamentul CE 1924/2006 le impune producătorilor să aducă dovezi ştiinţifice care să ateste beneficiile menţionate pe etichetă şi în materialele publicitare.

Autoritatea UE, greu de convins

„Promisiunile" de sănătate trebuie să fie susţinute cu dovezi ştiinţifice, se precizează în regulamentul CE 1924/2006. Organismul european care decide dacă respectivele menţiuni legate de efectele terapeu­tice sunt credibile este Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (European Food Safety Authority - EFSA). Rolul ei este de a oferi consiliere ştiinţifică Comisiei Europene (CE).

În iulie 2008, CE a cerut EFSA să analizeze dosarele cu menţiuni de sănătate şi cu dovezi pentru 4.185 de produse. Cele mai multe decizii au fost în defavoarea producătorilor, dovezile ştiinţifice oferite de ei ca suport pentru „promisiunile" de sănătate nefiind considerate fondate de EFSA.

Criteriile nu sunt foarte clare

Unele companii şi-au retras documentaţia oferită Agenţiei Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) în vederea confirmării beneficiilor de sănătate, pe motiv că încă nu sunt foarte clare criteriile de selecţie ale autorităţii europene.

Una dintre aceste companii este Danone, care a fost respinsă, a făcut contestaţie şi s-a hotărât să se retragă până în momentul în care se va întocmi o listă cu profilurile nutriţionale şi cu menţiunile de sănătate permise. Această listă, realizată în colaborare cu specialişti din ţările membre UE, ar putea fi gata până la 31 decembrie 2011.

Specialistul nostru
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
directorul Institutului
de Cercetări Alimentare Bucureşti

Problema în acest moment este cea legată de definirea alimentelor conform reglementării europene 1924/2006, care nu este corectă. Reglementările nu pot fi negociate, ci trebuie adoptate ca atare în legislaţiile statelor membre. Aşadar, noi ar trebui să ne conformăm. Prin această reglementare se face o separare clară între medicamente pe de o parte - care au dreptul să aibă înscrise pe etichetă cuvinte ca „previne", „vindecă" şi „tratează" - şi alimente şi plante, de cealaltă parte. Iar acest lucru nu este bun.

Prin intermediul Ministerului Agriculturii, am realizat împreună cu Patronatul „Planta Romanica" şi cu institutul de Bioresurse o lista de menţiuni de sănătate. Am trimis-o spre aprobare către EFSA şi aşteptăm un răspuns până în luna decembrie a acestui an. Prin această reglementare se urmăreşte, probabil, înregistrarea plantelor ca medicamente, care se face prin cu totul alte metode, la Agenţia Naţională a Medicamentului şi costă mult mai mult.

Infirmare EFSA a respins etichetarea mierii ca fiind un produs benefic pentru respiraţie.

Medicamentele şi suplimentele, «tratate» diferit

Pornind de la reglementarea europeană, autorităţile române au realizat un proiect de Ordonanţă prin care se interzic etichetarea, prezentarea şi publicitatea suplimentelor alimentare cu menţiuni concrete de sănătate. Mai exact, Ordonanţa privind producerea, importul şi comercializarea suplimentelor alimentare, aşa cum arăta ea înainte de a fi retrasă din dezbatere publică de pe site-ul Ministerului Sănătăţii, interzice menţiuni precum „medical", „bolnav", „farmacie" sau „medicament".

De asemenea, atât de pe etichetă, cât şi din materialele de promovare trebuie să lipsească nume de boli, numele sau reprezentarea de simptome ale bolilor ori ale persoanelor bolnave, reprezentări de persoane, îmbrăcăminte, aparate sau sigle care pot sugera profesii medicale.

Menţiunile permise sunt cele generale, de tipul: „suplimentele alimentare pot fi consumate în vederea optimizării funcţiilor organismului", „pentru revigorarea, tonifierea organismului", „creşterea speranţei de viaţă", „dezvoltarea unui fizic şi psihic sănătos" şi „pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii".

În România, plantele medicinale sunt testate atât în laboratoarele proprii ale producătorilor, cât şi la Bioresurse  Foto: Fotolia, Shutterstock, Marian Iliescu, arhiva Adevărul

Menţiunile de sănătate, doar pe bază de studii

În categoria suplimentelor alimentare incluse în această Ordonanţă intră vitaminele, mineralele, aminoacizii, enzimele, pre- şi probioticele, acizii graşi esenţiali, plantele, algele, fungii, lichenii, extractele vegetale şi animale. Toate aceste produse vor trebui promovate ca suplimente alimentare, fără a menţiona pe etichetă beneficiile asupra sănătăţii. Prin urmare, noi nu vom mai şti în ce scopuri terapeutice este indicat ceaiul de urzică sau extractul de usturoi, de exemplu.

Pentru a putea promova un produs ca benefic în anumite afecţiuni, el va trebui înregistrat ca medicament. Acest lucru înseamnă că vor fi necesare studii clinice care vor dura ani întregi şi, implicit, investiţii uriaşe din partea producătorilor. Dacă pentru cei implicaţi în autorizarea acestor produse ca medicamente va fi profitabil, iar pentru producători va fi dificil, noi, consumatorii, vom fi cu siguranţă confuzi.

Producătorii sunt nelămuriţi

Pentru a evita comercializarea unor produse din plante de calitate îndoielnică, Comisia Europeană a realizat o directivă (2004/24 EC) pentru crearea în toate statele membre a unor metode riguroase de autorizare. Termenul-limită pentru adoptarea directivei în legislaţia ţărilor membre este mai 2011. Această directivă a fost pusă în discuţie în cadrul dezbaterii „Leacurile bunicii, pe cale de dispariţie?", organizată de Think Outside the Box, cu sprijinul „Adevărul Sănătate", „Adevărul Europa" şi „Click! Sănătate".

Europarlamentarii Daciana Sârbu şi Cristian Buşoi au prezentat motivele pentru care directiva trebuie adoptată la noi în timp scurt. Iar producătorii s-au declarat confuzi în ceea ce priveşte viitorul remediilor din plante, în condiţiile în care nu au primit nicio informaţie de la autorităţi.

Avantaje

-Ne vom îndrepta mai mult către cabinetele unor medici specializaţi în fitoterapie, cei mai în măsură să recomande astfel de produse. Deşi sunt considerate tratamente blânde, şi plantele pot avea unele efecte secundare, mai ales dacă sunt luate la întâmplare şi timp îndelungat.
-Suplimentele alimentare şi alimentele promovate ca funcţionale vor fi mai bine testate. Un exemplu ar fi ceaiurile chinezeşti, neştiindu-se exact ce conţin unele dintre acestea.
-Materialele de promovare a alimentelor şi a suplimentelor alimentare nu vor mai induce în eroare consumatorii, prin „promisiuni" nefondate.

Dezavantaje

-Nu vom mai afla de pe etichetă la ce folosesc suplimentele alimentare şi ce beneficii au pentru sănătate.
-Este posibil ca unele remedii din plante să se scumpească. Dacă producătorii vor vrea să pună pe etichetă menţiuni legate de sănătate, vor trebui să înscrie produsul respectiv ca medicament la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, ceea ce va creşte costurile de producţie.
-Reglementarea afectează şi producătorii autohtoni, de bună credinţă, care-şi testează riguros preparatele înainte de a le comercializa.

Ordonanţa nu a intrat în vigoare

Deocamdată, nimic nu se schimbă. Remediile din plante nu dispar şi nici nu se scumpesc. Termenul de 1 aprilie 2011, de la care s-a estimat că ar fi trebuit să intre în vigoare prevederile noii Ordonanţe, nu se va respecta. Termenul de intrare în vigoare a acestei ordonanţe ar fi fost de 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Dar cum nu se cunosc încă toate datele problemei, iar menţiunile nutriţionale acceptate la noi în ţară nu au fost încă aprobate de EFSA, data intrării în vigoare a reglementării în România este incertă.

Patronatul „Planta Romanica" a trimis spre aprobarea EFSA un set de menţiuni nutriţionale. La fel trebuie să facă toate statele membre ale Uniunii Europene. Iar Autoritatea Europeană s-a angajat să răspundă până la data de 31 decembrie 2011.

Lege nouă pentru plante

La 10 decembrie 2010, a fost publicată o nouă lege (239/2010) prin care se modifică organismul ce notifică produsele din plante. În plus, se înfiinţează un Comitet de experţi cu rol de consultare ştiinţifică în cadrul departamentului Bioresurse (cel care autoriza şi până acum remediile din plante).

Astfel, ia naştere Serviciul Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului, care autorizează şi supraveghează pe piaţă acest tip de produse. Prin urmare, reglementarea acestui tip de produse va fi mai riguroasă şi se va evita comercializarea unor remedii de calitate îndoielnică.


Specialistul nostru
Dr.Ing.Radu Stoianov şef birou Serviciul Notificari
Suplimente Alimentare
Institutul Naţional
pentru Bioresurse

O lege nu desfiinţează natura. Usturoiul va continua să existe chiar dacă nu vor mai fi, să zicem, suplimente alimentare cu usturoi. Pentru că nimeni nu-i poate lua calităţile. Nu se pune problema să nu se mai scrie nimic pe etichetă. Se va scrie mai puţin şi mai condensat, dar cu informaţii mai bine verificate şi cu un grad superior de recunoaştere „oficială". Astfel, produsele se vor uniformiza.

Le va diferenţia însă calitatea. În ceea ce ne priveşte, ne străduim să îmbunătăţim continuu sistemul: de exemplu, de un an am introdus pe etichete, acolo unde este cazul, contraindicaţiile, precauţiile şi interacţiunile; de circa doi ani am impus menţionarea integrală a compoziţiei, până la ultimul excipient.

Autorizare

Produsele autohtone sunt testate fizico-chimic şi microbiologic înainte de punerea pe piaţă.