Telocitele «promit» regenerarea celulară în boli grave
0
Una dintre cele mai spectaculoase din ultimii ani, descoperirea cercetătorilor de la Institutul de patologie „Victor Babeş” creşte şansele de refacere a ţesuturilor cu ajutorul celulelor stem.
După aproape 30 de ani în care nu s-a depistat niciun nou tip celular în organismul uman, România intră în atenţia lumii medicale internaţionale cu o veste pozitivă: corpul uman deţine o categorie de celule cu roluri-cheie, inclusiv în regenerare. Aceste celule au fost denumite telocite, iar numele lor a făcut, în câteva luni, înconjurul lumii.
Formează reţele în ţesuturi
Potrivit imaginilor obţinute cu ajutorul microscopului electronic, telocitele sunt celule de câţiva microni, asemănătoare ca formă cu o caracatiţă. Ele sunt localizate în aproape toate ţesuturile organismului, în spaţiul interstiţial, adică în imediata vecinătate a celulelor specifice ţesutului respectiv, a capilarelor de sânge şi a terminaţiilor nervoase. Micul corp ovalar se prelungeşte cu „tentacule" foarte lungi şi subţiri, denumite telopode. Cu ajutorul acestora, telocitele formează reţele tridimensionale, cu rol în semnalizarea intercelulară şi nu numai.
Aghiotanţi ai celulelor stem
Telocitele sunt implicate în regenerarea ţesuturilor, acţionând în tandem cu celulele stem, pe care le dirijează şi le coordonează. Acest lucru poate fi util mai ales pentru recuperarea musculaturii cordului după un infarct miocardic, dar şi pentru recuperarea muşchilor scheletici. Expresia de „aghiotanţi ai celulelor stem" aparţine profesorului Laurenţiu M. Popescu, directorul Institutului de Patologie „Victor Babeş" şi coordonatorul grupului care a descoperit telocitele. În mod normal, ţesutul cardiac are o capacitate redusă de recuperare după un infarct. Acesta poate duce la situaţii în care inima nu mai are suficient muşchi sănătos pe care să îl contracte şi astfel să pompeze sânge în organism, condiţie ce poartă numele de insuficienţă cardiacă. În ultimii ani, medicina regenerativă încearcă să corecteze acest aspect prin injectarea în inimă de celule stem recoltate fie din muşchii scheletici, fie din măduva osoasă. S-a sperat ca aceste celule să ducă la formarea de ţesut muscular sănătos şi funcţional. Descoperirea telocitelor ar putea duce la dezvoltarea de noi tehnici, care să permită transplantarea de structuri de tip celule stem+telocite cu o mai mare capacitate de grefare şi de generare a unui ţesut viabil. În plus, telocitele secretă ele însele substanţe cu rol în repararea ţesuturilor. O parte au fost descoperite deja, cu ajutorul tehnologiei de spectrometrie de masă, în cadrul Laboratorului de Biochimie Proteomică al Institutului „Victor Babeş". O astfel de substanţă este factorul de creştere a endoteliului vascular (VEGF), proteină ce stimulează formarea de noi vase de sânge.
Descoperire cu potenţial uriaş, nevalorificată
Pentru ca această descoperire să aibă aplicabilitate practică, este nevoie de timp şi de investiţii. Cercetătorii români au susţinut până acum prezentări în cadrul unor conferinţe la Universitatea „Harvard" din Statele Unite, la Congresul Mondial de Cardiologie de la Beijing şi la Congresul Mondial Respirator de la Shanghai şi au primit propuneri de colaborare pentru continuarea cercetărilor din partea specialiştilor chinezi. Surprinzător, deocamdată, autorităţile române nu au manifestat interes pentru dezvoltarea unor parteneriate cu universităţile străine.
Diferite de celulele Cajal
În ultimii ani, cercetătorii români şi străini au publicat numeroase articole în care au descris un tip de celule, similare ca aspect celulelor descoperite de Cajal în urmă cu un secol în intestinul subţire. Celulele Cajal au rolul de a controla mişcările tubului digestiv (peristaltismul intestinal). Diferenţele între ele şi noile celule au devenit din ce în ce mai evidente, iar cercetătorii români au fost primii care au subliniat că este vorba de alte celule, cu roluri diferite. Telocitele au fost denumite iniţial celule Popescu.
Efect: Stimularea telocitelor ar putea creşte efectul regenerantal celulelor stem.
Specialistul nostru
Acad. Laurenţiu M. Popescu
Directorul Institutului de Patologie „Victor Babeş"
Preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din România
Celulele stem ar putea avea un randament mai bun în prezenţa telocitelor, astfel că, dacă vom putea controla telocitele, se va putea modula activitatea celulelor stem şi în acest fel, se va contribui la eficientizarea tratamentelor cu celule stem. Optimismul în ceea ce priveşte reuşita acestor tratamente în viitorul apropiat trebuie însă temperat, pentru că o astfel de descoperire este urmată de ani de cercetări suplimentare, de studii de laborator şi clinice. Deocamdată, telocitele au fost identificate la microscopul electronic în plămâni, pleură, pericard, peritoneu, pancreas, intestin, vezică biliară, uter, placentă, la nivelul muşchiului inimii, dar și la nivelul muşchilor scheletici. De importanţă practică imediată ar fi folosirea telocitelor în accelerarea recuperării după infarctul de miocard sau după lezări musculare la sportivi.