Strategii pentru o inimă puternică

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De câţiva ani, auzim aceleaşi atenţionări ale medicilor, aceeaşi concluzie a autorităţilor mondiale în domeniul sănătăţii: bolile cardiovasculare sunt şi vor fi cel mai mare ucigaş al lumii moderne.

Cunoaşterea riscului salvează vieţi

Pe măsură ce trec anii, statisticile cu privire la prevalenţa bolilor cardiovasculare şi la mortalitatea cauzată de aceste afecţiuni în lume şi, implicit şi în România, sunt tot mai îngrijorătoare.

Aceste boli rămân cauza principală de deces în Europa, România situându-se pe locul al patrulea în topul celor mai afectate ţări din lume, după Rusia, Bulgaria şi Ungaria.

Dacă în 2008 mureau anual peste 17 milioane de oameni în întreaga lume din cauza afecţiunilor inimii şi vaselor de sânge, estimările pentru anul 2020 arată că acest număr ar putea creşte până la 20-24 de milioane de decese pe an.

Bolile coronariene, principala cauză

Cele mai periculoase afecţiuni cardiovasculare, după numărul de decese pe care le provoacă anual, sunt bolile coronariene. Acestea apar atunci când vasele de sânge care alimentează inima se îngustează, se întăresc şi, în cele mai grave cazuri, se blochează din cauza acumulării de grăsimi pe pereţii arterelor.

În termeni medicali, aceste depozite de grăsimi poartă numele de plăci de aterom, iar afecţiunea cauzată de ele este cunoscută drept ateroscleroză.

Atunci când depunerile de pe pereţii vaselor acoperă aproximativ 50% din diametrul acestora, apar simptomele anginei, iar când se blochează complet determină infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Tot mai frecvente la tineri

Deşi bolile cardiovasculare afectează în cea mai mare măsură persoanele trecute de 50 de ani, în prezent nu mai este un lucru neobişnuit ca şi tinerii de 25-30 de ani să manifeste simptome ale acestora din cauza stilului de viaţă dezechilibrat şi din cauza excesului ponderal.

Ba, mai mult, specialiştii atrag atenţia că numărul persoanelor tinere cu boli de inimă şi chiar cu infarcte nedepistate a crescut în ultimii ani. În cadrul unui studiu efectuat de cercetătorii americani de la Cleveland Clinic Foundation din Ohio, s-a observat că un adolescent din şase prezintă depuneri de grăsime pe cel puţin una dintre arterele coronare.

Măsurarea tensiunii este necesară, dar nu suficientă pentru depistarea precoce a boilor de inimă

image

Măsoară-ţi periodic tensiunea!

Depistarea din vreme a bolilor cardiovasculare ne fereşte de complicaţiile letale ale acestora. De aceea, este necesară măsurarea periodică a tensiunii arteriale. Dar trebuie realizate şi teste de sânge, pentru depistarea nivelului colesterolului „rău" (LDL) şi colesterolului total (care trebuie să fie sub 5 mmol/l) şi pentru monitorizarea glicemiei.

Poţi afla ce predispoziţie ai

În prezent există şi posibilitatea de a afla dacă prezinţi riscul de a suferi de boli de inimă chiar şi cu zece ani înainte ca acestea să se instaleze. Trebuie doar să mergi la medicul cardiolog şi să răspunzi la un set de întrebări standard, grupate sub denumirea Heart SCORE.

Deşi oricine îşi poate face acest test pe site-ul www.heartscore.org/ro, rezultatele trebuie interpretate de un medic. Pe baza acestora, medicul recomandă menţinerea stilului de viaţă actual, în cazul în care riscul este minim, sau schimbarea lui, dacă riscul de boli cardiovasculare pentru următorii zece ani este mediu. În situaţia în care acest risc este mare, de cele mai multe ori se intervine şi cu un tratament medicamentos.

Ce semne sunt îngrijorătoare

Simptomele unei afecţiuni cardiovasculare, care ar trebui să te trimită de urgenţă la medic sunt:

Dureri în capul pieptului sau senzaţia de presiune în zona toracică;

Durere persistentă care străbate unul sau ambele braţe, umărul stâng, maxilarul şi, în unele cazuri, se răspândeşte până în spate;

Respiraţie întretăiată;

Vedere înceţoşată în anumite momente ale zilei;

Aboseală permanentă şi stare de ameţeală;

Bătăi neregulate ale inimii.

Femeile «simt» diferit infarctul

Deşi se consideră în continuare că bolile cardiovasculare sunt mai frecvente în cazul bărbaţilor, cele mai noi date arată că nici femeile nu sunt mai ferite. De fapt, datele obţinute în urma unor studii efectuate în SUA au arătat că, în fiecare an, aproximativ 10.000 de femei cu vârste între 28 şi 44 de ani şi 88.000 cu vârste între 45 şi 64 de ani fac un infarct miocardic. Iar 16.000 de femei mai tinere de 55 de ani mor în fiecare an din cauza bolilor coronariene.

Problema este că femeile prezintă adesea simptome diferite de cele manifestate de bărbaţi ale bolilor cardiovasculare. De exemplu, în timp ce bărbaţii au senzaţia de gheară în piept şi de apăsare la nivelul toracelui, femeile acuză stări de disconfort similare indigestiei, oboseală şi respiraţie întretăiată.

Specialistul nostru
Prof. dr. Dan Gaiţă

Coordonator Naţional de Prevenţie Cardiovasculară
Societatea Română
de Cardiologie


În general, medicii se ocupă de persoanele cu risc înalt de a dezvolta boli cardiovasculare, adică de cele obeze, cu dislipidemii şi cu hipertensiune. Totuşi, aproape jumătate din cei care mor anual din cauza bolilor cardiovasculare au tensiunea şi colesterolul normale şi nu fumează.

De aceea, ar trebui luaţi în calcul şi alţi factori, cum sunt sedentarismul şi inflamaţia din corp. Cea mai mare parte din populaţie are risc scăzut de boli de inimă şi totuşi rata mortalităţii este printre primele din Europa. De exemplu, în cazul hipertensiunii, dacă o persoană de 40 de ani are această problemă de 20 de ani înseamnă că încă de la 20 de ani prezenta un risc.

Îngrijorător

50% din cei care mor din cauza bolilor de inimă au fost evaluaţi cu risc scăzut.

image

Elimină factorii predispozanţi!

Potrivit specialiştilor, în multe cazuri, riscul de boli cardiovasculare nu este evaluat corect de către medici. Acest lucru face ca afecţiunile să evolueze uneori fără ca persoana în cauză să fie conştientă de potenţialele pericole.

Nu doar genele sunt de vină

Chiar dacă, desigur, predispoziţia genetică este un factor decisiv în instalarea bolilor cardiovasculare nu înseamnă că trebuie să ne resemnăm şi să dăm vina pe gene atunci când ne îmbolnăvim.

„Trebuie să conştientizăm faptul că, de foarte multe ori, genele au un impact mai mic asupra stării noastre de sănătate decât stilul de viaţă. Chiar dacă am moştenit de la părinţi genele predispoziţiei la boli de inimă, putem face foarte multe lucruri în această privinţă pentru a ţine bolile departe", explică prof. dr. Peter Meredith de la Universitatea din Scoţia.

Fumatul sensibilizează vasele sanguine...

Ştii deja de pe pachetele de ţigări: „Fumatul poate să ucidă", „Fumatul încetineşte circulaţia sângelui şi provoacă impotenţă". De fapt, o acţiune dăunătoare a substanţelor toxice din ţigări se manifestă asupra vaselor de sânge şi asupra inimii. Mai precis, cu fiecare ţigară fumată, în corp pătrunde monoxid de carbon, împreună cu alte 400 de substanţe toxice.

Iar de fiecare dată când tragem din ţigară, se activează o zonă din creier ce determină o reacţie de apărare a corpului. Organismul reacţionează în primul rând prin mobilizarea grăsimii din depozitele de energie către vasele de sânge, depozitându-se apoi pe pereţii acestora. Aşadar, fumatul grăbeşte îngustarea şi rigidizarea vaselor de sânge.

...şi modifică structura ADN-ului

Dacă nu te determină să renunţi la viciu faptul că viaţa unui fumător este mai scurtă cu aproximativ şapte-opt ani decât cea a unui nefumător, iar calitatea anilor rămaşi este precară, ar trebui să ştii că tu nu eşti singura victimă a ţigărilor pe care le fumezi. Nu doar pentru că, atunci când fumezi, îi expui şi pe cei din jur la o serie întreagă de substanţe toxice, fumatul pasiv fiind la fel de periculos ca şi cel activ.

Studiile efectuate pe durate mari de timp au scos la iveală faptul că, deşi unii fumători pot fi foarte longevivi, ajungând chiar până la 100 de ani, ei le transmit generaţiilor următoare un set de gene modificate din cauza fumatului, care vor afecta sănătatea urmaşilor.

Dieta are rol de prevenţie

Potasiul din banane menţine elasticitatea vaselor de sânge

image

Pe lângă indicaţia de a nu consuma peste 5-6 grame de sare pe zi şi de a exclude din dietă sursele de grăsimi saturate (untură, unt, carne de porc), specialiştii mai recomandă: 

Include zilnic în alimentaţie vitamina C, una dintre cele mai eficiente pentru creşterea rezistenţei vaselor de sânge. Doza zilnică recomandată de vitamina C poate fi asigurată prin consumul de pătrunjel, de kiwi, de varză roşie şi de portocale.

Asigură-ţi necesarul de potasiu. Acesta este un element foarte important pentru normalizarea activităţii inimii, dar şi pentru reglarea tensiunii arteriale. Se găseşte mai ales în fistic, în migdale, în usturoi, în spanac şi în banane.

Mănâncă mult usturoi, deoarece conţine compuşi cu sulf, care îi dau mirosul puternic. Asemenea unor cantităţi infime de hidrogen sulfurat, un gaz letal care, în cantităţi mici, are proprietăţi terapeutice, aceşti compuşi refac flexibilitatea vaselor de sânge, distrug depozitele de grăsime şi scad tensiunea arterială.

Mănâncă peşte săptămânal, pentru că este bogat în acizi graşi esenţiali Omega 3, cu rol în reglarea tensiunii. Cea mai bună sursă de Omega 3 o reprezintă macroul, codul, heringul şi sardinele.

Fă-ţi un program de mişcare!

În funcţie de nivelul de oboseală pe care îl percepi în timpul exerciţiilor fizice, poţi alege între următoarele forme de mişcare:

1De intensitate redusă: câte un antrenament de 60 de minute de 5-7 ori pe săptămână (plimbări, pedalat uşor, dans, treburi casnice şi grădinărit).

2De intensitate medie: câte un program de 30 de minute de 5-7 ori pe săptămână (pedalat de intensitate medie, aerobic uşor, înot, săpat în grădină).

3De intensitate crescută: câte 30 de minute de 3-4 ori pe săptămână (jogging, aerobic alert, tae-bo, înot viteză, urcarea scărilor).

Monitorizează-ţi bătăile inimii

În timp ce faci mişcare trebuie să îţi controlezi regulat bătăile inimii. Dacă nu ai un dispozitiv electronic care face acest lucru fără niciun efort, poţi simţi şi singur ritmul inimii punând arătătorul şi degetul mijlociu la încheietura mâinii stângi.

Numără pulsaţiile la zece secunde şi înmulţeşte rezultatul cu 6 pentru a afla numărul de bătăi pe minut. Pentru a observa intensitatea exerciţiilor, fă următorul test: dacă poţi cânta în timp ce faci mişcare înseamnă că exerciţiile sunt prea uşoare şi trebuie să creşti intensitatea; dacă nu poţi nici măcar să vorbeşti înseamnă că te suprasoliciţi.

Specialistul nostru
Livia Nena

biolog nutriţionist

Persoanele cu predispoziţie la boli cardiovasculare pot preveni instalarea acestora pritr-o dietă specială asociată cu administrarea unor principii bioactive de prevenţie. Este recomandat a se evita grăsimile animale (carne de porc, mezeluri, untură), alimentele hiperglucidice, băuturile dulci şi acidulate, excesul de sare, de alcool şi de cafea.

Pentru a ţine departe bolile de inimă trebuie să ne menţinem sănătatea vaselor de sânge. În acest sens, nu trebuie să lipsească din dieta zilnică legumele, verdeţurile şi fructele. Cerealele integrale sunt sursa optimă de hidraţi de carbon, iar uleiul de măsline, cel de germeni de grâu, de porumb, precum şi cel de peşte sunt bogate în acizi graşi Omega 6 şi Omega 3.

Impact

Chiar dacă un fumător trăieşte până la 100 de ani, el va transmite copiilor gene bolnave.

Când trebuie să iei medicamente

La apariţia bolilor cardiovasculare concură două tipuri de factori de risc: cei nemodificabili, cum sunt vârsta, sexul şi moştenirea genetică, şi cei modificabili, cum sunt nivelul tensiunii arteriale, dislipidemiile (un nivel crescut al colesterolului total şi al trigliceridelor), obezitatea şi diabetul.

Primele măsuri care trebuie luate sunt cele ce privesc stilul de viaţă: alimentaţie echilibrată şi mai mult sport. Sunt necesare însă şi unele măsuri mai drastice, adică administrarea unor medicamente.

Acestea nu trebuie luate numai de persoanele care au obţinut valori crescute ale testului Heart Score, ci şi de cele ale căror valori sunt medii sau chiar mici. Asta pentru că statisticile arată că rata de deces din cauza bolilor cardiovasculare a crescut mai ales în cazul persoanelor estimate cu risc mic de a suferi de astfel de afecţiuni.

Terapii indicate în profilaxie

În cazul în care există deja probleme de tipul hipertensiunii arteriale şi nivelului crescut de colesterol „rău", medicul recomandă tratamente specifice fiecărei tulburări în parte. De exemplu, în cazul hipertensiunii arteriale se urmăreşte scăderea presiunii sângelui până la o valoare de 130/85 mmHg, prin administrarea mai multor clase de medicamente. De regulă, specialiştii recomandă terapia combinată, în funcţie de particularităţile fiecărui pacient şi de ţinta tratamentului.

Pentru scăderea nivelului colesterolului total, atunci când acesta depăşeşte 200 mg/dl sau pentru scăderea nivelului colesterolului „rău" (LDL), atunci când are valori de peste 100 mg/dl, se recomandă administrarea de statine. Acestea au rolul de a preveni depunerile de grăsimi pe pereţii vaselor de sânge.

100 mg de aspirină pe zi reduc riscul de infarct în cazul femeilor

image

Aspirina rămâne prima recomandare

Deşi în ultimii ani au apărut mai multe tratamente de generaţie nouă pentru prevenţia bolilor cardiovasculare, recomandările forurilor medicale internaţionale constau în administrarea de acid acetilsalicilic (aspirină) în doză redusă, adică 100 mg pe zi, persoanelor de peste 40 de ani.

Mai precis, studiile arată că persoanele care prezintă cele mai multe beneficii după administrarea de aspirină de 100 mg zilnic sunt femeile cu vârste între 45 şi 79 de ani şi bărbaţii cu vârste între 55 şi 79 de ani.

Efectele sunt diferite: la femei, aspirina previne mai ales infarctul miocardic, iar la bărbaţi, accidentul vascular cerebral. Specialiştii atrag atenţia că aspirina poate avea şi efecte secundare, care constau în apariţia sângerărilor gastrice, din cauza acidităţii ridicate.

Reglarea tensiunii prelungeşte viaţa

Specialiştii atrag atenţia că hipertensiunea arterială este tratată insuficient la nivel mondial, în Europa înregistrându-se cea mai mare rată a tratării necorespunzătoare (90%). Aceasta este una dintre explicaţiile pentru numărul mare de decese din cauza bolilor cardiovasculare pe continentul european.

Chiar şi o reducere moderată a tensiunii arteriale diastolice are un impact major asupra stării de sănătate a persoanelor cu hipertensiune. O scădere cu 2 mmHg a tensiunii diastolice (valoarea mai mică) duce la:o reducere cu 17% a prevalenţei hipertensiunii; un risc cu 14% mai mic de AVC; o scădere cu 6% a riscului de boli coronariene.

Tratamente care previn infarctul

Una dintre clasele de medicamente indicate în terapia profilactică a bolilor cardiovasculare o reprezintă antiplachetarele, adică tratamentele care cresc gradul de fluiditate a sângelui şi previn agregarea trombocitelor, reducând riscul formării trombilor în interiorul vaselor sanguine.

Tratamentul antiplachetar (cu aspirină, clopidogrel, dipiridamol şi ticlopidină) se recomandă atât pentru prevenţia primară a afecţiunilor cardiovasculare de tipul infarctului miocardic şi accidentului vascular cerebral (AVC), cât şi pentru prevenţia secundară, adică pentru a reduce riscul recurenţei unei astfel de boli. Potrivit specialiştilor, riscul de recurenţă a unui AVC este de opt ori mai mare decât cel al unui infarct miocardic în următorii cinci ani.

image
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite