Stilul de viaţă ne afectează imunitatea

Alimentaţia dezechilibrată şi stresul distrug bacteriile „bune“, care ne feresc de boli. Medicii avertizează că un dezechilibru la nivelul florei bacteriene duce la probleme digestive şi la scăderea imunităţii organismului.

Sistemul digestiv al unui adult este colonizat de aproximativ 100 de miliarde de bacterii, care constituie flora intestinală. Acestea nu sunt dăunătoare organismului, ci, dimpotrivă, împiedică dezvoltarea bacteriilor nocive.

„O floră intestinală sănătoasă este fundamentul unui sistem imunitar rezistent, deoarece constituie o barieră importantă împotriva agenţilor patogeni.

Bacteriile «bune» de la acest nivel îmbunătăţesc procesul de digestie, menţin un nivel optim al pH-ului în colon, favorizează asimilarea calciului şi vitaminei D şi ajută la sinteza vitaminelor din complexul B şi vitaminei K“, spune Ruxandra Constantina, medic de familie şi fitoterapeut la Clinica MedAs din Bucureşti.

Tranzitul intestinal, cel mai afectat

Atunci când flora intestinală este alterată, cel mai adesea apar tulburări de tranzit, precum balonare, constipaţie, diaree sau sindrom de colon iritabil.

Există însă numeroase studii care arată că un astfel de dezechilibru contribuie şi la apariţia unor afecţiuni cronice, cum sunt alergiile, bolile autoimune şi inflamatorii sau afecţiunile degenerative.

Probioticele corectează dezechilibrul bacterian

Majoritatea probioticelor sunt culturi vii de bacterii, create în urma procesului natural de fermentaţie, cum ar fi cel de producere a acidului lactic din iaurt, kefir sau brânză proaspătă de vaci.

Aceste bacterii sunt asemănătoare celor care trăiesc în colon, având efecte benefice asupra organismului. Aportul de bacterii „bune“ poate fi asigurat prin consumul zilnic, pe perioade lungi de timp, al unui pahar de iaurt proaspăt ori prin administrarea de suplimente nutritive pe bază de probiotice.

Drojdia de bere, o ciupercă benefică

Specialiştii în fitoterapie spun că pentru refacerea florei intestinale sunt indicate curele cu drojdie de bere. Acestea se fac pe perioade de 3-4 luni, timp în care se administrează câte trei linguriţe de drojdie pe zi.

„Drojdia de bere este o ciupercă-minune, care conţine 17 vitamine, 16 aminoacizi, 14 săruri minerale şi proteine“, precizează medicul Ruxandra Constantina.

Remediile din plante protejează stomacul

„Un remediu excelent care protejează mucoasa gastrică este decoctul preparat dintr-un amestec de plante precum: turiţă mare sau fructe de afin, rădăcini de cerenţel, frunze de nuc, răchitan, mentă, coada-racului, scoarţă de stejar şi cimbrişor“, menţionează medicul de familie.

Decoctul se prepară din aproximativ două linguriţe de amestec de plante la 250 ml de apă clocotită şi se fierbe timp de trei minute.

Se beau zilnic 2-3 căni din acest preparat, neîndulcit. Curele se fac pe perioade de trei luni.