Românii iau antibiotice din inerţie

De Ziua Mondială a Sănătăţii, autorităţile au semnalat că antimicrobienele sunt folosite neglijent. Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la administrarea antibioticelor în caz de răceală, situaţie în care aceste medicamente sunt ineficiente.

România se situează printre ţările cu cel mai mare consum nejustificat de antibiotice, potrivit unui Eurobarometru recent privind administrarea acestui tip de medicamente în Uniunea Europeană. Mai exact, puţin peste jumătate dintre români (51%) au luat antibiotice în ultimul an. Acest procent ne situează pe locul al IV-lea în Uniunea Europeană, după Italia, Malta şi Spania.

Administrarea exagerată a acestui tip de antimicrobiene nu are drept cauză principală, aşa cum s-ar crede, achiziţionarea lor fără prescripţie medicală. Doar 16% din români cumpără antibiotice direct de la farmacie, fără recomandarea unui medic. De fapt, principalul motiv al consumului exagerat de antibiotice este prescrierea lor de către medici în afecţiuni în care sunt ineficiente.

„În România, administrarea masivă de antibiotice derivă din mai mulţi factori: a crescut incidenţa infecţiilor în general, se fac prescripţii nejustificate în 30-50% din cazuri, iar o parte din români îşi procură medicamentele fără a fi recomandate de un specialist", atrage atenţia medicul primar boli infecţioase Gabriel Popescu de la Institutul de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş" din Bucureşti.

11% le iau pentru dureri de cap

Specialiştii atrag atenţia că, în cele mai multe cazuri, românii iau antibiotice pentru afecţiuni în care sunt ineficiente. De fapt, aceste medicamente, care acţionează doar în cazul infecţiilor cu bacterii, sunt folosite ca tratament al virozelor banale (guturai) de 40% din conaţionalii noştri. În plus, 20% iau antibiotice în caz de gripă, o altă infecţie virală, iar 11% - în caz de durere de cap (cefalee), care poate avea o multitudine de cauze. Un alt aspect îngrijorător este că 4% din români au luat acest tip de medicamente în ultimul an fără măcar să mai ştie pentru ce afecţiune.

 „Românii stau atât de prost la acest capitol pentru că avem tendinţa să reacţionăm emoţional faţă de boală, iar părinţii sunt excesiv de grijulii cu copiii. În plus, noi încă mai avem mentalitatea comunistă conform căreia febra nu trece fără antibiotice", explică dr. Gabriel Popescu. Problema este, în primul rând, aceea că în ultimii ani s-au descoperit prea puţine antibiotice noi, spun specialiştii. Iar în prezent, avem o ofertă destul de limitată de tratamente antimicrobiene. Şi, în condiţiile administrării lor haotice, nejustificate, ajung să nu mai fie eficiente atunci când chiar avem nevoie de ele, microbii dezvoltând rezistenţă.