România nu vrea să participe la tranziţia post-Castro în Cuba

Explicaţiile Ministerului român de Externe au stârnit stupoare în cancelariile europene şi la Washington

spune că, astfel, bunele relaţii între românii americani şi cubanezii anti-Castro vor avea de suferit.
"Prieteni pentru o Cubă democratică"
Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Lituania şi Slovenia au avut iniţiativa creării unui grup intitulat "Prieteni pentru o Cubă Democratică". În 13 octombrie, la Hotelul Biltmore din Coral Gables din Miami, a avut loc summitul "Tranziţia Cubei spre democraţie". Reuniunea a avut loc sub patronajul guvernatorului Floridei, Jeb Bush, fratele preşedintelui american, iar din Comitetul de Organizare au făcut parte senatorul Mel Martinez şi congresmenii Ileana Ros-Lehtinen, Lincoln Diaz-Balart şi Mario Diaz-Balart. La această întâlnire a fost invitat şi profesorul Claudiu Mătasă, în calitate de consul general onorific al României în Florida O cunoscută personalitate, care a luat deseori poziţii anticomuniste în cei peste 30 de ani de când locuieşte în SUA, profesorul Mătasă este un cunoscut om de ştiinţă medaliat de Congresul american, membru fondator al Academiei Româno-Americane, membru al Academiei de ştiinţe Medicale a României, precum şi profesor la mai multe universităţi din întreaga lume, printre care cea din Chicago. La reuniunea pentru tranziţia democraţiei în Cuba, profesorul Mătasă nu a putut însă transmite un punct de vedere de susţinere al regimului de la Bucureşti, dar mai ales s-a simţit foarte prost deoarece a fost tratat cu răceală. Motivul: MAE şi Ambasada României la Washington i-a comunicat că Bucureştiul nu se poate implica într-un astfel de proiect datorită poziţiei negative în acest sens a UE. Un punct de vedere care a produs stupoare în cancelariile europene şi la Washington.
De partea cui este România ?
Într-un interviu pentru Adevărul, Mătasă se întreabă de partea cui este România. "La doar 90 mile de coasta Floridei, unde locuiesc, se află Cuba comunistă, aflată de peste o jumătate de secol sub câlcâiul fraţilor Castro şi acoliţilor lor. Deşi înconjuraţi de alte naţii, între cubani şi români s-au stabilit relaţii mai apropiate, acelea de fraţi întru suferinţă", spune consulul în Florida. El explică că " latini, oprimaţi la ei în ţară de agenţi represivi de o duritate echivalentă, cele două categorii de exilaţi s-au simţit de la început aproape şi au participat împreună de-a lungul anilor la Săptămâna Naţiunilor Captive, sfătuindu-se ce se poate face împotriva duşmanului comun. Când Ceauşescu a căzut, exilaţii cubanezi s-au bucurat şi au manifestat alături de cei români."
"Personal am prieteni cu căsătorii mixte, am luat poziţie în cazul lui Elian Gonzales, iar în întreprinderea mea cele două naţii lucrează de mulţi ani cot la cot. Încă din 1990, am fost invitat de directorul Armando Perez Oroura al postului de Radio Mambi ("Cel puternic") să vorbesc despre cum a evoluat România după doborârea Ceauseştilor dând, de asemeni, interviuri la Radio Marti", mai spune omul de ştiinţă din Florida.
Tratament rece
"Nu mică mi-a fost mirarea când am aflat de existenţa organizaţiei de sprijin "Friends of a Democratic Cuba", din care lipsea România, dar se aflau celelalte ţări foste satelite ale URSS, precum Ungaria, Republică Cehă, Polonia, Slovacia, Lituania şi Slovenia, nelatine, dar toate membre UE. Invitat în calitate de consul general onorific la şedinţa pregătitoare a summitului privind tranziţia care urmează să aibă loc în Cuba, am fost tratat rece, deşi eram cunoscut de organizatori. Mi-am dat seama că de data aceasta reprezentam România, o ţară care nu s-a alăturat iniţiaţivei. Intrigat, m-am adresat de îndată Ambasadei Române din SUA. Răspunsul: România nu s-ar putea alătura "Prietenilor Cubei", deoarece Uniunea Europeană, din care subliniez că toate celelelte ţări sprijinitoare fac parte, ar fi împotrivă", precizează profesorul Mătasă.
Singura ţară care a dărâmat comunismul vărsând sânge, absentă
"Vineri, 13 octombrie, în Miami, la Summitul "Cuba Transition to Democracy", au vorbit fratele preşedintelui SUA, Jeb Bush, subsecretari de stat ai SUA, senatori şi congresmeni, miniştrii de externe şi înalţi demnitari din fostele ţări comuniste din Estul Europei, care făceau parte din organizaţie, dar nimeni din partea României, singura ţară care a dărâmat comunismul vărsând sânge", povesteşte, pentru Adevărul, consulul ţării noastre în Florida
Românii americani nu sunt de acord cu poziţia Bucureştiului
"Profund afectat, m-am consultat cu alţi români, şi am încercat să descifrez această reţinere şi am ajuns la concluzia că românii de aici vor să se distanţeze în această privinţă de politica oficială a ţării", spune consulul Mătasă. El opinează că "românii de oriunde ar fi ei ar trebui să sprijine Cuba în prefacerea ce îi stă în faţă".

Vaclav Havel a sprijinit Summitul
Fostul preşedinte al Cehiei, Vaclav Havel, s-a adresat reuniunii din Florida printr-un mesaj, afirmând că "avem o experienţă istorică pentru a inspira Cuba". Havel nu a fost prezent, însă mai mulţi oficiali americani şi din ţările Europei de Est au fost prezenţi. De asemenea, Administraţia de la Washington a fost reprezentată la un nivel important prin Dana Dobiansky, nr. 2 în Departamentul de stat, şi de Carlos Gutierrez, secretarul pentru comerţ.
Ungurii au creat un eveniment
Ungaria, prin ministrul său de externe Kinga Göncz, a creat un eveniment din vizita în America. Pe pagina de internet a Ambasadei Ungariei la Washington sunt publicate informaţii şi fotografii din timpul vizitei şefului diplomaţiei maghiare. Conform Ambasadei, "mai multe ţări se vor alătura demersului" iniţiat de ţările fost comuniste. La Departamentul de Stat, Göncz a discutat mai pe larg situaţia din Cuba. De asemenea, la reuniunea pentru Cuba au participat mai mulţi membri ai emigraţiei maghiare din Florida, prilej de a sublinia orientarea anticomunistă a acesteia.

MAE, despre relaţiile cu Cuba
La momentul acesta, România nu are un ambasador în Cuba, Constantin Simirad fiind retras. Reprezentanţa noastră la Havana funcţionează acum cu un minimum de personal, după cum ne-a spus ministrul de externe, Mihai-Răzvan Ungureanu. Şeful diplomaţiei române a susţinut că va propune un înlocuitor într-un timp scurt. Din 2002 nu au mai avut loc contacte diplomatice cu Havana până în mai 2006, când au avut loc consultări între cele două ministere de externe, la nivel de directori de direcţie politică. Având în vedere că de la 1 ianuarie 2007 România va intra în UE, partea română a transmis, în septembrie, guvernului cubanez o notă de denunţare a "Acordului comercial şi de cooperare economică ce datează din 1995" şi care nu mai corespunde acquis-ului comunitar. În cazul în care nu se va primi un răspuns care să ducă la încetarea valabilităţii prin înţelegerea părţilor, Acordul va fi denunţat automat la şase luni de la trimiterea respectivei note, mai precis în martie 2007, informează MAE.