Refacerea salilor de operatie de la Institutul Inimii nu s-a incheiat

Dupa mai bine de doi ani, scandalul salilor de operatii de la Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" din Capitala nu s-a incheiat inca. La inceputul mandatelor de director la Institut, una

Dupa mai bine de doi ani, scandalul salilor de operatii de la Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" din Capitala nu s-a incheiat inca. La inceputul mandatelor de director la Institut, una din primele griji ale dr. Serban Bradisteanu a fost sa inchida un intreg bloc operator. In respectivele sali se faceau interventii pe cord deschis. Din acel moment, chirurgii din Institut au somat timp de aproape un an. Iar sutele de pacienti care aveau nevoie urgenta de interventii chirurgicale au fost trimisi la Spitalul Militar din Capitala, care nu avea capacitatea de a prelua toate cazurile. Medicii de la "C.C. Iliescu" s-au revoltat, inaintand memorii si proteste. Desi era nevoie de refacerea salilor, modalitatea aleasa a fost una pripita: nu s-au asigurat fonduri pentru constructie, nu s-a organizat o licitatie, nu s-a negociat cu Asigurarile o modalitate de transfer al fondurilor catre Spitalul Militar sau catre clinica din Targu Mures, care au preluat cazurile. Intai s-a sistat activitatea, apoi au demarat aceste operatiuni, desfasurate cu mare intarziere. Ca urmare, a fost sistata activitatea un interval mai lung decat era necesar, iar finantarea Institutului a avut de suferit in anul urmator. Din cauza inchiderii blocului operator, medicii de la Institut spun ca multi pacienti nu au mai apucat sa fie operati si au decedat. Pana la urma, in scurta perioada in care a ocupat fotoliul de ministru al Sanatatii, Ionel Blanculescu l-a demis pe Bradisteanu. Abia dupa incetarea primului mandat al senatorului s-au terminat lucrarile si, la inceputul anului 2004, s-au reluat operatiile. Bradisteanu s-a intors insa director la Institut si de data aceasta a inceput lucrarile de refacere a blocului operator de la etajul 3. La blocul operator pentru chirurgie vasculara periferica mai sunt inca trei sali daramate, sustin medicii chirurgi, iar o vizita la fata locului ne-a confirmat ca locul e un adevarat santier. Ne-am interesat la Ministerul Sanatatii ce sume au fost alocate Institutului pentru aceste lucrari si care este stadiul lor. In 2004, MS a repartizat la "C.C. Iliescu" suma de 2,5 miliarde de lei. In loc sa faca o verificare la fata locului, sa stie exact cum s-au folosit fondurile, daca lucrarea a fost platita inainte de executie si receptie, ce suma mai este necesara pentru a se termina respectivele lucrari, functionarii de la MS s-au multumit sa trimita o adresa la conducerea Institutului, pentru a obtine "un raspuns competent". Dupa ce raspunsul a ajuns la MS, acesta s-a declarat lamurit pe deplin si sustine, fara sa verifice, ca la Institut totul este in regula. "Din cele comunicate de Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. C. C. Iliescu" rezulta ca, din fondurile alocate in anul 2004, au fost incepute si executate lucrari de reparatii capitale, in limita creditelor bugetare aprobate, la doua sali de operatii". Ritmul lent al lucrarilor este explicat de medicii de la "C.C. Iliescu" prin faptul ca directorul Bradisteanu nu prea calca pe la spital. Presedintele C.A. al "C.C. Iliescu", Cristian Celea, sef al Casei de Asigurari, declara la instalarea lui Bradisteanu in post ca directorul trebuie sa lucreze opt ore pe zi la conducerea Institutului. Cum dr. Bradisteanu este si sef de clinica la Spitalul de Urgenta, e greu de inteles cum reuseste sa impace ambele slujbe. Dr. Celea a promis ca va verifica "prezenta" directorului de la "C.C. Iliescu", dar medicii din Institut nu i-au mai vazut pe acolo nici pe unul, nici pe altul. La Urgenta, in schimb, lucrurile sunt clare: de pe 14 octombrie 2004, pana in aceasta saptamana, dr. Bradisteanu si-a luat concediu medical. Daca a avut nevoie de concediu timp de trei luni, inseamna ca si "C.C. Iliescu" e fara conducere tot de acelasi timp.