RADIOGRAFIA SAPTAMANII

Rude de sange Gena prostiei nu a fost identificata. Si chiar daca s-ar sti pe ce cromozom e localizata, ce-ar putea face oamenii? Nimic pentru ei, multe pentru copiii lor. Nu toate trasaturile

Rude de sange
Gena prostiei nu a fost identificata. Si chiar daca s-ar sti pe ce cromozom e localizata, ce-ar putea face oamenii? Nimic pentru ei, multe pentru copiii lor. Nu toate trasaturile negative se transmit descendentilor. Unele gene "actioneaza" doar daca isi unesc fortele: una de la tata, alta de la mama. Atunci cand un parinte e purtator al unei astfel de gene, nici macar nu e prost. Arata si gandeste ca oricare altul. Cand intalneste o femeie avand acelasi defect, e mai bine sa nu intre in vorba cu ea. Din pacate, nici viitoarea mamica nu pare proasta, abia copilul acestui cuplu urmand a suferi din cauza mutatiei aparute in ADN-ul parintilor. De unde sa stie oamenii cu cine sa-si puna pirostriile? Sansele de a intalni un partener impreuna cu care sa recompui puzzle-ul ucigas, sunt evident mai mari intr-o familie, rudele fiind purtatoarele acelorasi gene. In comunitatile izolate, unde fiecare este ruda cu fiecare, sunt cele mai mari sanse de aparitie a bolilor genetice. Triburi intregi din Africa au hematiile deformate, din cauza ADN-ului comun. In insulele Pacificului sunt frecvente afectarile neurologice cu explicatie genetica. Sangele nobilimii europene se colorase in albastru din cauza ca hemoglobina princiara avea defecte de fabricatie mostenite si bine pastrate in familie. Din fericire, nu s-a descoperit o gena a prostiei. Lipsa de informare, insa, continua sa faca victime. Situatia din Rucar a fost semnalata de un medic de familie care a pus mai presus decat propriul confort sanatatea comunitatii. Autoritatile sanitare ar fi trebuit sa sesizeze de multa vreme frecventa anormal de ridicata a bolii Wilson intre locuitorii comunei. Dupa ce faceau constatarea, aveau datoria ca, impreuna cu autoritatile locale, sa lamureasca lumea asupra riscurilor. Sa testeze gratuit intreaga comunitate, stabilind cauzele si eventual, daca exista alte boli genetice, ascunse. Sa le explice oamenilor ca boala nu e contagioasa si ca se poate trata, si de asemenea sa-i invete cum sa o previna. Pana cand subiectul nu a ajuns in presa, autoritatile nu s-au indurat nici macar sa asigure un tratament minimal pacientilor. De restul obligatiilor nu s-au achitat nici pana acum. De ce sa riste confruntarea cu reactiile ostile ale unui public care nu cunoaste riscurile si prefera sa ignore problema? E mai simplu pentru sefii de la DSP Arges sa scoata castanele din foc cu mana unui medic de circa, decat sa-si hodorogeasca ei limuzinele Leganza pe Valea Dambovitei. Cazul de fata poate fi o dovada ca, totusi, gena prostiei exista. Medicul e fraierul, fiindca doar lui ii merge rau, desi si-a facut datoria. Cei care n-au facut nimic, o duc mult mai bine.