Provocările noului virus A/H1N1
0
Până în prezent, noua gripă a ucis peste 2.800 de persoane în toată lumea. Odată cu venirea toamnei, experţii se aşteaptă la un număr de decese provocate de noua gripă cuprins între 4.000 şi 3,5 milioane.
Pentru a atenua efectele pandemiei – considerată a fi deocamdată doar una de intensitate moderată – specialiştii încearcă să răspundă rapid la întrebările legate de noul virus gripal.
De ce este gripa nouă mai periculoasă decât gripa sezonieră?
Noul virus gripal H1N1 are capacitatea de a infecta celulele aflate la un nivel profund în interiorul plămânilor, contribuind la creşterea severităţii acestei maladii, potrivit unui studiu publicat recent de revista „Nature Biotechnology”, citat de Mediafax. Virusurile sezoniere se fixează aproape exclusiv de celulele situate la nivelul nasului, gâtului şi căilor aeriene superioare, antrenând simptome caracteristice gripei, cum ar fi durerile de gât sau tusea seacă. P
otrivit noului studiu, publicat în „Nature Biotechnology”, noul virus H1N1 se fixează pe o gamă mai mare de receptori şi poate să infecteze celulele situate la un nivel mult mai profund în plămâni, declanşând astfel o infecţie pulmonară mult mai severă.
Epidemiologul francez Antoine Flahaut, care a publicat la sfârşitul lunii august primele date ştiinţifice despre virulenţa noii tulpini de virus, estima că mortalitatea directă cauzată de sindromul respirator acut sever (SARS), provocat de acest virus, va fi de 100 de ori mai ridicată, comparativ cu gripa sezonieră (1 la 10.000 în loc de 1 la 1 milion).
Virusul H1N1 se poate recombina cu virusul gripei sezoniere?
Un studiu publicat recent de Universitatea din Maryland arată că virusul gripei noi nu se poate combina cu tulpini ale virusurilor gripei sezoniere pentru a forma un „supervirus”. Potrivit specialiştilor americani, mutaţiile în cazul H1N1 nu ar fi astfel posibile, în aşa fel încât acesta să devină mai virulent decât în prezent.
Cercetările au arătat însă că H1N1 este deja mai virulent decât tulpinile virusurilor gripale obişnuite şi se multiplică în organism de două ori mai repede decât acestea. „H1N1 are toate caracteristicile unui organism patogen mult mai virulent decât virusurile gripale obişnuite”, este de părere virusologul Daniel Perez, coordonatorul studiului american, citat de „Le Figaro”.
”Nu mă surprinde faptul că acest organism este atât de virulent, având în vedere că e un agent patogen nou, iar organismul uman nu a avut încă timp să-şi dezvolte imunitatea împotriva acestuia.” Chiar dacă exclud posibilitatea recombinării celor două tipuri de virusuri gripale, specialiştii nu exclud posibilitatea unor infecţii paralele: virusul gripei noi concomitent cu gripa sezonieră.
După cât timp o persoană infectată cu H1N1 nu mai este contagioasă?
Rezultatele cercetărilor efectuate de Institutul canadian al sănătăţii publice din Quebec (INSPQ) arată că bolnavii sunt contagioşi şi la opt zile după dispariţia febrei. Cu alte cuvinte, bolnavii mai au încă în sânge virusuri capabile să se multiplice. Abia după 10 zile de la dispariţia simptomelor bolnavii nu mai prezintă nicio urmă a virusurilor în sânge, arată studiul celor de la INSPQ.
Care sunt cele mai frecvente simptome?
„New England Journal of Medecine” a publicat lista celor mai frecvente simptome observate la un lot de 642 de bolnavi cu vârste cuprinse între 3 luni şi 81 de ani. Cel mai frecvent simptom este febra (94% din bolnavi), urmat de tuse (92%) şi de dureri de gât (66%). În 25% din cazuri apar vărsături şi diaree.
Antiviralele sunt eficiente?
Potrivit Centrului pentru Prevenirea Bolilor din Atlanta (CDC), principala autoritate medicală americană care monitorizează evoluţia gripei H1N1, antiviralele recomandate pentru tratarea noii gripe sunt Oseltamivir (Tamiflu) şi Zanamivir (Relenza). Tamiflu este aprobat pentru tratarea şi prevenirea gripei A şi B la pacienţi cu vârste începând de la un an, iar Relenza este aprobat pentru prevenirea infecţiilor începând cu vârsta de şapte ani.
Specialiştii nu recomandă utilizarea acestor medicamente decât în cazuri grave. Utilizarea abuzivă a antiviralelor poate determina apariţia rezistenţei, atenţionează ministrul Sănătăţii din Franţa.
Se încarcă comentariile...
