Prof. dr. Ovidiu Băjenaru, medic neurolog: „Trebuie să ne preocupăm în permanenţă de dezvoltarea noastră intelectuală“

Preşedintele Societăţii de Neurologie din România ne explică din ce cauze suntem pe primele locuri în Europa la atacuri cerebrale şi cum să avem grijă de sănătatea creierului. Am putea preveni multe suferinţe neurologice adoptând un stil de viaţă echilibrat, crede profesorul Ovidiu Băjenaru, şeful secţiei de neurologie de la Spitalul Universitar de Urgenţă.

„Adevărul": Ce probleme îi aduc pe români la neurolog?

Prof. dr. Ovidiu Băjenaru: În primul rând, accidentele vasculare cerebrale. Noi, românii, şi în general populaţiile din această zonă a Europei suntem „fruntaşi" la acest capitol. Un studiu epidemiologic numit REACH, realizat nu demult, semnala faptul că bolile cerebrovasculare au cea mai mare frecvenţă în Europa Centrală şi de Est, precum şi în Orientul Mijlociu. Fenomenul poate avea legătură cu statutul economic şi social al acestor zone, cu capacitatea sistemelor medicale de a aplica noutăţile din sistemul medical. Din acest punct de vedere, am rămas puţin în urmă.

Există lucruri pe care le putem face pentru a nu ajunge în situaţia de a suferi un atac cerebral?

Chiar şi în condiţiile în care investiţiile în medicină ar creşte, ne putem confrunta în continuare cu multe cazuri de accidente vasculare cerebrale. Aceasta pentru că ele sunt consecinţa multor factori, cumulaţi. Este vorba despre hipertensiunea arterială netratată sau tratată incomplet, care produce modificări vasculare, despre bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, bolile metabolice, alimentaţia bogată în grăsimi, obezitatea, fumatul, stresul în care trăim şi despre lipsa de activitate fizică. Nu în ultimul rând, este vorba despre modul în care oamenii îşi organizează existenţa. De exemplu, ar trebui să îmbinăm activitatea profesională cu un repaus activ, cu activităţi care să ne facă plăcere. Aşadar, în apariţia accidentului vascular sunt implicaţi şi factori comportamentali, iar aceştia au o mare importanţă. Nu este suficient să ai medicamente şi spitale foarte bune, este necesară şi o bună prevenţie, iar la noi, din păcate, nu există programe de acest fel.

De ce este hipertensiunea o cauză frecventă la noi?

Hipertensiunea arterială este mai frecventă la noi pentru că oamenii nu sunt educaţi să mănânce mai puţin sărat. Pe de altă parte, încă nu este pe deplin înţeles faptul că hipertensiunea arterială trebuie descoperită şi tratată corect pentru a nu crea complicaţii. Tratamentul depinde pe de o parte de sistem, care trebuie să ofere accesul la el, iar pe de alta, de educaţia oamenilor, care trebuie să înţeleagă că el se administrează constant, poate pentru toată viaţa.

Majoritatea tratamentelor noi se  realizează şi în România, spune medicul neurolog

Cum este viaţa după un accident vascular cerebral?

Mulţi pacienţi care au deficite motorii se pot recupera într-o foarte mare măsură dacă urmează o medicaţie corectă şi dacă adoptă un anume stil de viaţă. Pe lângă aceştia, există şi factori nemedicali foarte importanţi, cum ar fi sprijinul primit de bolnav de la familie. Procesul de recuperare nu se limitează doar la recuperarea motorie, ci şi la cea psihologică. Multe persoane dezvoltă depresie după un atac cerebral. În alte ţări, bolnavii pot continua recuperarea în centre speciale sau în ambulatoriu după externare. Potenţialul de recuperare al unui bolnav care are acces la asemenea centre este mult mai mare.  ;

„Oamenii doresc cu tot dinadinsul să se trateze în străinătate"

Ce lacune avem în îngrijirea bolnavilor cu suferinţe neurologice?

Lipsa unităţilor de urgenţe neurovasculare. Ordinul ministrului care prevede înfiinţarea acestor unităţi de urgenţe neurovasculare există încă din anul 2004, dar, din păcate, până acum în numai două din spitalele din România s-au creat astfel de centre. Este vorba despre Spitalul Universitar de Urgenţă şi despre Institutul de Boli Neurovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu", ambele în Bucureşti. Ar trebui să avem centre în toate capitalele de judeţ sau, cel puţin, în toate oraşele mari din ţară.O persoană care a suferit un accident vascular cerebral trebuie să ajungă într-un timp foarte scurt la spital pentru a primi tratament de urgenţă. Iar unitatea medicală în care ajunge ar trebui să fie specializată în tratamentul atacurilor cerebrale. Aceasta înseamnă personal instruit, acces la orice oră din zi şi din noapte la investigaţiile imagistice, un laborator de urgenţă care să poată efectua rapid un set de analize şi medicamentele necesare.

Aţi fost nevoit vreodată să vă trimiteţi pacienţii în străinătate pentru tratamente?

Există câteva tehnici terapeutice foarte sofisticate care nu se fac la noi. Dar ne confruntăm şi cu o altă situaţie: oamenii doresc cu tot dinadinsul să se trateze în străinătate, deşi procedura respectivă se face şi la noi. Un astfel de exemplu este stimularea cerebrală profundă, care se face în boala Parkinson şi la care se recurge când tratamentul medicamentos nu mai este suficient pentru a controla simptomele. Această procedură se face şi aici, la Spitalul Universitar, şi la Spitalul de Urgenţă „Bagdasar", de cinci-şase ani. Sigur, în limita în care ne permit fondurile alocate prin Programul Naţional în care este inclusă procedura. Un alt exemplu: tratamentele endovasculare, indicate în caz de stenoze pe arterele cervicale şi chiar şi cerebrale, precum şi în caz de anevrisme cerebrale. Acestea se realizează şi la noi.

Ce boli neurologice sunt dificil de diagnosticat?

Bolile genetice. În momentul de faţă, în România nu avem posibilitatea de a face un diagnostic genetic în bolile neurologice. Din păcate, trebuie să ne trimitem pacienţii în străinătate pentru a face aceste investigaţii. Probleme de diagnostic avem şi cu bolile care necesită examinarea unui fragment de ţesut cerebral sau de nerv periferic. Asta nu pentru că este dificilă prelevarea, ci pentru că, din păcate, nu avem laboratoare bine dotate. Iar anatomopatologii tineri specializaţi în bolile neurologice au plecat din ţară, nu neapărat din dorinţa de a câştiga mai mult, ci pentru că aici nu aveau unde să-şi aplice cunoştinţele pe care le-au dobândit.

Aveţi pacienţi care cer insistent să efectueze o tomografie, deşi le explicaţi că nu au nevoie de ea?

Da. Din păcate, sunt mulţi astfel de pacienţi, pentru că se ghidează după tot felul de informaţii provenite din diverse surse. Constatăm cu părere de rău că, adesea, oamenii au mai multă încredere în ceea ce află de la persoanele neavizate decât într-un sfat venit de la un medic. Sunt probleme de educaţie medicală care intervin în aceste dificultăţi ale sistemului medical din România.

Cât de multă grijă credeţi că au românii de sănătatea creierului?

Din păcate, nu foarte multă. Le-aş spune că trebuie să se îngrijească în general de sănătatea lor, pentru că cea a creierului depinde de sănătatea întregului organism. Pe de altă parte, trebuie să ţină cont şi de sănătatea mintală. De exemplu, stresul de intensitate mare provoacă, în timp, modificări care se reflectă asupra vaselor, iar acestea pot să ducă la accidente vasculare cerebrale. Un aspect foarte, foarte important este acela că trebuie să ne preocupăm în permanenţă de dezvoltarea noastră intelectuală pentru a preveni bolile degenerative de tipul Alzheimer. Când creierul se îmbolnăveşte, suferinţa va fi mai mică în cazul persoanelor cu un bagaj intelectual crescut, pentru că „rezerva" este mai mare. Ceea ce rămâne va fi suficient pentru a le permite acelor oameni să aibă activităţi normale şi o calitate a vieţii suficient de bună o perioadă de timp. Nu acelaşi lucru se poate spune despre o persoană care are o rezervă mai mică. Iar bagajul intelectual trebuie construit de la vârste cât mai mici.

"Alimentaţia echilibrată, combinată cu un regim de activitate fizică, ne poate ţine departe de bolile vasculare cerebrale. ''

"Constatăm cu părere de rău că, adesea, oamenii au mai multă încredere în ceea ce află de la persoanele neavizate decât într-un sfat venit de la un medic. ''

„Transplantul de celule stem neuronale este empiric"

Ce eficienţă au transplanturile de celule stem neuronale care se fac în China?

Aceste metode de tratament al bolilor neurologice care se fac în China şi în alte ţări sunt ineficiente şi total în afara regulilor etice şi ştiinţifice internaţionale. Chinezii nu fac parte din organismele internaţionale, ei pot să funcţioneze în afara regulilor Uniunii Europene şi SUA privind siguranţa pacientului. În mod normal, pentru a valida un tratament, se parcurg o serie de etape: mai întâi studii de laborator, apoi pe animale mici, pe animale mari, studii de siguranţă pe voluntari sănătoşi, care se fac sub o supraveghere medicală riguroasă. Abia după ce medicamentele sau procedurile studiate au fost validate prin toate aceste etape, autorităţile medicale le înregistrează şi pot fi folosite. Regulile internaţionale sunt deci foarte stricte şi noi nu putem fi de acord cu ceva ce nu este avizat pentru utilizarea în mod curent.

Ar putea totuşi să devină în viitor soluţia pentru bolile neurologice?

Celulele stem neuronale sunt celule primitive care au potenţialul de a se transforma în celule neuronale. Există studii pe animale care au arătat că multe dintre celulele stem neuronale dezvoltă tumori, pentru că ele pot să se transforme şi în celule canceroase. Până când nu vom avea posibilitatea de a controla strict comportamentul acestor celule ca să nu facă rău, nu putem trece la utilizarea lor curentă. În al doilea rând, în cazul unei boli neurodegenerative, sunt afectate circuitele neuronale. Dacă injectez nişte neuroni sănătoşi, cum ştiu ei să meargă în zona în care există probleme? Ca o comparaţie, o casă este formată din cărămizi, dar care sunt aşezate după un plan imaginat de arhitect şi pus în practică de un constructor. Dacă vin cu un camion de cărămizi şi-l răstorn, voi obţine o grămadă de cărămizi, dar niciodată nu va fi o casă. Nimeni nu ştie în acest moment cum pot celulele stem implantate să se aşeze în locul celor care s-au pierdut şi să vindece boala. Organismele internaţionale contraindică aceste proceduri în momentul de faţă, dar recomandă continuarea studiilor experimentale. Cu timpul poate că vom găsi mecanismele prin care aceste celule să le înlocuiască pe cele bolnave.

La ce riscuri se expun bolnavii care aleg să se trateze în China în acest mod?

Pe lângă faptul că nu obţin niciun rezultat, ei se pot întoarce de acolo cu complicaţii infecţioase. Transplantul de celule stem neuronale este un tratament empiric şi agresiv, iar bolnavul trebuie să şi plătească pentru el.

Una din două

- Profesor sau medic? Medic în primul rând.
- Bătrâneţea sau boala este mai rea pentru creier? Categoric boala.
- Suprasolicitarea sau leneveala este mai nocivă? Mai mult leneveala.
- Imagistica prin rezonanţă magnetică sau tomografia este mai relevantă? De la caz la caz.
- Fumatul sau grăsimile? Care au efecte mai nocive? Ambele în egală măsură.
- La munte sau la mare ne aerisim creierul mai bine? La munte întotdeauna, la mare uneori (nu la prânz).
- Alzheimer sau Parkinson este mai „rea"? Sunt la fel de „rele" amândouă. 
- Apropiat sau rezervat faţă de pacienţi? Depinde de pacient şi de boala sa.
- Lectură sau sudoku pentru creier? Lectură.
- Medicină în România sau în străinătate? Încă sper că în România.

CV

- Nu „vinde" iluzii pacienţilor săi
- Are 54 de ani şi un fiu în vârstă de 20 de ani.
-A publicat peste 250 de lucrări ştiinţifice în ţară şi în străinătate.
- Este reprezentant al României în Consiliul Federaţiei Europene a Societăţilor de Neurologie şi al Federaţiei Mondiale de Neurologie.
- Este pasionat de istoria veche şi de filosofie.
- Ascultă operă şi muzică simfonică.
- Nu oferă speranţe false pacienţilor săi şi este foarte revoltat pe medicii care-i fac pe oameni să creadă că vor fi vindecaţi peste noapte.
- Este convins că atitudinea în faţa bolii este foarte importantă în procesul de vindecare.
- Concediul înseamnă timp petrecut cu familia.