VIDEO Prof. Dan Gaiţă: „Am putea salva anual 15.000 de români bolnavi de inimă“

Dan Gaiţă, 49 de ani, profesor la Universitatea de Medicină din Timişoara, spune că românii trebuie să înveţe să prevină bolile cardiovasculare, nu doar să le trateze. Odihna suficentă, eliminarea stresului şi exerciţiile fizice ar reduce simţitor numărul celor bolnavi de inimă.

„Adevărul": Cam unde mai suntem în lume la bolile cardiovasculare?

Dan Gaiţă: În lume suntem pe locul patru, ceea ce înseamnă că, dacă luăm decesele din fiecare ţară, procentul cauzat de o anume afecţiune ne poziţionează într-o zonă sau alta. În Comunitatea Europeană, aproape jumătate dintre cei care mor anual sunt victimele bolilor cardiovasculare. În România şi în ţările Europei centrale şi de est, acest procent este de peste 50%, către 60%, ceea ce ne plasează tot pe primele locuri.

În primele zece locuri din lume nu se află nicio ţară din Africa. Asta ce înseamnă?

Că am rezolvat problemele infecţioase de care se moare în Africa prin vaccinuri, dar am ajuns într-o zonă în care impactul şi ritmul vieţii occidentale, pentru că îl trăim ca şi în vest, nu este dublat şi de măsuri sau campanii de promovare a sănătăţii şi de prevenţie. Va trebui să rezolvăm problema cardiovasculară nu doar prin medicamente şi intervenţii, ci şi prin prevenţie bazată pe stil de viaţă optimizat. Şi-atunci noi, cardiologii, am spus că atâta vreme cât nu vom ieşi din cabinetele noastre sau din spital, să spunem populaţiei cum ar trebui să facă acest lucru, nu vom putea rezolva problema.

Este vreo ţară unde s-a reuşit asta?

Da, s-a reuşit în ţările occidentale, au reuşit americanii, dar şi cei din Europa. Şi este un model finlandez de campanie în care pacienţii care au probleme merg la doctor, dar în acelaşi timp şi cei care sunt sănătoşi fac un control medical anual şi primesc sfaturi privind modul de viaţă. Acolo comunitatea s-a implicat, au creat spaţii pentru mişcare, pieţe cu legume şi fructe proaspete, locuri pentru nefumători. Finlandezii au început campania în anii '70 şi au reuşit în 35 de ani să scadă mortalitatea cardiovasculară cu 80%. În acelaşi timp au scăzut şi rata de cancer cu 70% şi cea de diabet cu 90%. Noi, Fundaţia Română a Inimii, ne-am propus să scădem mortalitatea cardiovasculară în România cu 10% până în 2015. Adică vreo 15.000 de români salvaţi pe an. Înseamnă un oraş de mărime medie, care ar putea fi salvat doar prin măsurile simple, de stil de a trăi.

Să zicem că aveţi în faţă pe unul dintre cei 15.000 pe care v-aţi propus să îi salvaţi. Ce sfaturi îmi daţi?

În primul rând, să vă acceptaţi aşa cum sunteţi. Stresul este o percepţie, el nu este recunoscut ca şi factor de sine stătător, dar el este peste tot prezent. Pentru că suntem stresaţi, nu facem atât de multă mişcare, pentru că n‑avem timp. Din aceeaşi cauză mâncăm mai mult decât trebuie şi tot pentru că suntem stresaţi dăm vina pe faptul că fumăm. Dar s-ar putea ca dumneavoastră să vă rezolvaţi problemele obişnuite, dar simplul fapt că aveţi un grad de uzură zilnică sau de nemulţumire vă poate face să vă simţiţi aşa.

Şi după ce mă împac cu stresul, ce fac?

Ar trebui să începeţi cu odihna. Indiferent cât de mult aţi avea de lucru, ar trebui să vă gândiţi la minimum şase ore de dormit pe zi. Ideal ar fi opt, iar cel puţin una să fie înainte de ora 12 noaptea. Începând cu asta, inclusiv metabolismul vă va fi mult mai bun. Va trebui să vă faceţi timp pentru jumătate de oră de mişcare în fiecare zi. Se spune „150 de minute pe săptămână", dar nu va fi suficient să le faceţi o dată pe toate. Va trebui să consideraţi că aşa am fost programaţi: să facem zilnic mişcare, să mâncăm mai sănătos.

Spuneaţi că prevenţia trebuie făcută de medici. Ce aşteptaţi din partea statului?

Dacă nu vom investi măcar 5 sau 10% din fonduri pentru prevenţie, nu vom putea opri exodul de pacienţi. Banii ar trebui să fie în programe de screening, cum le spunem noi, avem pe masa Ministerului Sănătăţii de doi ani un proiect care a fost parţial finanţat, dar încă nu s-a implementat. E vorba de câte milioane de euro, dar nu mai mult de 10. Prima dată va trebui să ştim câţi oameni suferă. Având această imagine vom şti unde să acţionăm cel mai bine, care sunt zonele specifice. Avem doar nişte predicţii la nivel naţional. Nu ştim clar dacă ceea ce se întâmplă în Timişoara este la fel cu ce este la Bacău sau la Cluj. Vedeţi că am vorbit numai de zona urbană, ce e în cea rurală nici nu mai vorbesc.

"Banii ar trebui să fie în programe de screening, cum le spunem noi. Avem pe masa Ministerului Sănătăţii de doi ani un proiect care a fost parţial finanţat, dar încă nu s-a implementat."

„Mişcarea zilnică echilibrează totul"

Dan Gaiţă avertizează că fumatul e interzis cardiacilor

Bolnavii de inimă au voie să facă efort?

Pentru mulţi dintre pacienţii mei, mişcarea este considerată un duşman, pentru că ei percep că atunci când o fac, îi doare în piept sau suflă mai greu. Dar ei vor trebui să înţeleagă că a face mişcare nu ţine doar de inimă şi de artere sau de plămâni. Ţine şi de muşchii lor. Şi-atunci, chiar dacă inima este mai slăbită, chiar dacă arterele nu funcţionează perfect, chiar dacă plămânii nu merg aşa cum trebuie, dacă vor face mişcare zilnic, muşchii lor vor fi învăţaţi să folosească puţinul oxigen pe care inima sau plămânii îl pun la dipoziţie. Un fel de exerciţiu zilnic. Ca o gospodină care face zilnic piaţa şi ştie cât trebuie să ia ca să-i ajungă banii până la sfârşitul lunii. Dacă nu merge zilnic, s-ar putea să rămână la jumătatea lunii fără bani. Efortul fizic este cheia sănătăţii noastre. Sunt dovezi ştiinţifice că a face mişcare zilnic, chiar şi pentru cei bolnavi, echilibrează totul, de la mecanismele metabolice până la nivelul de tensiune arterială, de stres, inclusiv modalitatea în care te poţi odihni.

Ce nu are voie să facă un bolnav de inimă?

Depinde ce bolnav de inimă este. Dar şi cei care au avut infarct de miocard, atac cardiac, care au fost trataţi şi care pot face un efort fizic obişnuit, adică să meargă pe drum drept, cu o plasă de 5 kilograme în mână, sau să urce două etaje fără să gâfâie prea tare, şi aceştia din punct de vedere fizic sunt pregătiţi pentru orice. Un sedentar poate să gâfâie şi să se simtă rău şi dacă nu are o boală. Nu va trebui să fumeze, acolo va trebui să fie zero, pentru că fumatul este doar unul dintre factorii care nu fac doar să crească plăcile de aterom din arterele noastre, ci chiar să le fisureze şi să creeze infarct. În rest, faptul că-şi va permite un aliment sau altul într-o doză mai mică sau mai mare, asta se poate „negocia", pentru că va trebui să-i placă ceea ce face. Să se simtă bine în pielea lui, pentru că un regim alimentar respectat sub presiune, un tratament pe care nu-l acceptă, chiar dacă nu-i face rău, nu-şi va face efectul scontat. De fapt, un bolnav cardiac stabilizat poate să facă orice, n-are nimic interzis. Totul va trebui să fie în viaţa lui făcut cu grijă şi drămuit.

Şi să se uite la un meci? Să facă sex?

Poate să se uite la un meci. De fapt, în timpul unui meci sau al actului sexual, sau în timpul efortului cresc pulsul, tensiunea şi apare un consum mai mare de oxigen al inimii. Or' asta nu-ţi cere un efort ca alergarea de la maraton.

Ce e mai periculos, fumatul sau carnea de porc?

Fumatul. Carnea de porc nu trebuie să lipsească neapărat. E adevărat, e mai bogată în colesterol decât altele, dar nu va trebui să lipsească. În plus, e vorba de câtă carne de porc consumăm, cum trebuie mâncată, de modul în care este făcută, pentru că prăjeala şi uleiurile sunt mai periculoase decât celelalte. Legumele şi fructele sunt bune, cerealele integrale, miezurile de migdale, cacaua, de fapt ciocolata neagră, pentru că cealaltă are prea multe calorii. Practic, legumele şi fructele mâncate echilibrat pot să-ţi scadă riscul cu foarte multe procente. E permis şi vinul roşu, dar numai un pahar pe zi.

Şi după un pahar ce se întâmplă cu inima?

Vinul şi alcoolul pot creşte un pic frecvenţa cardiacă, adică pulsul şi tensiunea arterială. Pot să solicite un pic inima, dar nu mai mult decât un efort obişnuit. Nu ştim sigur dacă alcoolul în sine, cât mai probabil ceea ce este în jurul lui - faptul că ţi se permite să faci acest lucru, că este tabietul tău şi te simţi bine, că eşti cu prietenii şi că vorbeşti cu ei - e o modalitate de a te relaxa şi de a face mai mult bine.

"Fumatul este doar unul dintre factorii care nu fac doar să crească plăcile de aterom din arterele noastre, ci chiar să le fisureze şi să creeze infarct."

Dan Gaiţă (49 de ani)

- 1998 - medic primar de medicină internă
- 2002 - medic primar cardiolog
- 2003 - conferenţiar universitar la UMF „Victor Babeş" Timişoara
- 2006 - profesor universitar, şef de clinică de recuperare cardiovasculară din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Timişoara
- din 2007 - coordonator naţional de prevenţie