Primarul Chiliman, împotriva Catedralei Sfântul Iosif

istoric al Capitalei ar putea să mai piardă unul din monumentele sale arhitectonice. Este vorba de Catedrala catolică Sfântul Iosif, acolo unde se află Palatul Episcopal, dar şi sediul

istoric al Capitalei ar putea să mai piardă unul din monumentele sale arhitectonice. Este vorba de Catedrala catolică Sfântul Iosif, acolo unde se află Palatul Episcopal, dar şi sediul Institutului Teologic. O afacere dubioasă, în care consilierii municipali au aprobat, primarul de la sectorul 1, Andrei Chiliman, la fel, iar edilul-şef al Capitalei, Adriean Videanu, reacţionează sfidător. Cazul a ajuns zilele trecute la preşedintele Băsescu şi la premierul Tăriceanu, care nu au luat încă o poziţie. Construcţii asemănătoare au produs pagube enorme altor monumente istorice din Bucureşti, numai cele de la Biserica Armenească fiind estimate la câteva milioane de euro. Situaţia poate duce şi la efecte negative pe plan internaţional.

Legea europeană: construcţii numai la 100 de metri distanţă
În ciuda legislaţiei europene, care prevede că în apropierea unui monument istoric nu poate fi realizată o nouă construcţie mai aproape de 100 de metri, primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, a dat autorizaţiile necesare pentru megaconstrucţia de 23.288 metri pătraţi pe 19 etaje, la doar doi metri de aripa de vest a Catedralei. În Săptămâna Mare a catolicilor, credincioşii nu au mai putut asculta slujbele şi au fost "gazaţi" cu fum de către constructorii blocului botezat sfidător "Catholic Plaza", denumire care i-a revoltat pe reprezentanţii Arhiepiscopiei, dar şi pe credincioşi. Mai mult decât atât, Arhiepiscopia Romano-Catolică a fost chemată în judecată de către firma Millennium Building Development, care este proprietara terenului alăturat. Reprezentanţii firmei doresc să aibă acces pe proprietatea Arhiepiscopiei şi să intre şi în Catedrală atunci când doresc. Autorizarea construcţiei are numeroase semne de întrebare. De exemplu, nu a existat o expertiză a efectelor pentru Catedrală, aşa cum se menţiona într-un aviz anterior al Direcţiei Monumentelor Istorice

"O grea lovitură dată Bisericii Catolice"
În 24 februarie a.c., Primăria Sectorului 1 a acordat autorizaţie de construcţie pentru un imobil cu patru subsoluri şi 19 niveluri, de 75 de metri înălţime, în imediata vecinătate a Catedralei Sfântul Iosif a Palatului Episcopal şi a celorlalte clădiri de pe proprietatea Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti.
La începutul acestei săptămâni, Monseniorul Ioan Robu, Mitropolitul Romano-Catolic, a trimis o scrisoare preşedintelui Băsescu, membrilor guvernului, dar şi tuturor grupurilor parlamentare. Eminenţa Sa consideră că prin autorizarea acestei construcţii "se dă o grea lovitură Bisericii Catolice". Robu dezvăluie că lucrările de săpături "au fost grabnic declanşate, în şantier, chiar înainte de adresa făcută nouă, în 9 martie 2006, dorindu-se, în mod cert, ca faptul să fie cât mai repede împlinit, astfel încât noi să nu mai avem nicio şansă".

Avizarea construcţiei, după ureche
Monseniorul Robu atrage atenţia că "s-au strecurat grave erori şi greşeli în procesul îndelungat de avizare şi apoi de autorizare a proiectului" şi că "de acest lucru nu este străină nici Primăria Sectorului 1, emitentă, în numai trei luni, a autorizaţiei". Monseniorul Cornel Damian, episcopul auxiliar de Bucureşti, ne-a declarat că are "mari dubii asupra lungului şi încâlcitului proces de avizare şi autorizare" şi de aceea s-a cerut prefectului Mioara Mantale şi Dorinei Isopescu, inspectorul general din construcţii, oprirea lucrărilor. De altfel, şeful MLPAT, ministrul Laszlo Borbely, a cerut şi el Dorinei Isopescu să cerceteze situaţia de la Sfântul Iosif. Episcopul Damian spune că a cerut şi "verificarea în amănunt a legalităţii autorizaţiei de construire emise de Primăria Sector 1 şi a modului în care s-a realizat avizarea acestui proiect, din 2001 şi până în prezent". Damian precizează că reprezentanţilor Arhiepiscopiei nu li s-a permis accesul la certificatele de urbanism şi la avizele acordate de autorităţi.

Statul - păcălit la taxe
Episcopul Cornel Damian se întreabă: "Cum este posibil ca pentru o astfel de construcţie, cu o arie desfăşurată de 23.288 mp şi mare complexitate, să se declare, de către solicitant şi să fie acceptată de către Primăria Sector 1, o valoare de numai 17.043.104 RON, dat fiind că, la cursul actual, această valoare reprezintă 209 euro/mp? Ştim, până şi noi, că orice casă obişnuită, la momentul actual, abia dacă se mai poate edifica cu 300-400 euro/mp. Credem că, pentru un astfel de imobil, cu 4 subsoluri şi 20 de niveluri, de mare complexitate, o valoare minimă, mai apropiată de realitate, ar fi de cel puţin 700-800 euro/mp. Considerăm că prin această eroare s-a diminuat taxa de autorizare datorată statului de cel puţin 4 ori. Socoteala este simplă, dar diferenţa nu este chiar de neglijat".
Pe Videanu nu îl interesează
Reprezentanţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice au fost refuzaţi de primarul Adriean Videanu atunci când au cerut o audienţă pentru a prezenta detalii despre atentatul la Catedrală. Motivaţia: nu acordă "audienţe personale".
Primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, a răspuns scrisorii unui cetăţean care îi atrăgea atenţia asupra situaţiei de la Catedrală că a acordat autorizaţia în baza aprobării prealabile a consilierilor de la Primăria Capitalei.

Dezastrul de la Biserica Armenească
Bucureştiul are un precedent, unde un alt monument istoric important, Biserica Armenească, a fost practic distrus de către o construcţie aprobată în imediata apropiere a acestuia. Distrugerea a pornit tot de la o construcţie, dar de mult mai mici dimensiuni în comparaţie cu cea care a început deja la Catedrala Sfântul Iosif. Pagubele de la Armenească sunt estimate de specialişti la peste două milioane de euro. În cazul Catedralei, estimările sunt de câteva ori mai mari, de peste 10 milioane de euro. Reprezentanţii Bisericii Catolice insistă însă şi asupra distrugerii vieţii religioase catolice din Capitală. Noua construcţie va bloca accesul pietonal în zonă şi va deranja "fonic", şi nu numai. Cazul poate avea un efect devastator pe plan internaţional. Majoritatea reprezentanţilor diplomatici occidentali la Bucureşti vin la Sfântul Iosif, iar Biserica Catolică are o influenţă mare în lume. De asemenea, cei de la Sfântul Iosif mai au un exemplu care îi fac să se teamă de viitorul Catedralei. Este vorba de clădirea de vizavi, "Budişteanu Office Center", unde se află acum o bancă, iar în urma construcţiei blocului de patru etaje, multe dintre clădirile din zonă au avut de suferit.Fenomene similare în astfel de vecinătăţi

Michelangelo de Viena, arhitectul Catedralei
Ideea construirii Catedralei i-a aparţinut episcopului Paoli, care l-a ales pe un renumit arhitect din Viena, dr. Fiederich Schmidt, supranumit Michelangelo al secolului XIX. Piatra de temelie a fost pusă la 19 septembrie 1875, iar Catedrala a fost sfinţită la 15 august 1884. Altarul principal a fost sculptat la Roma din marmură de Carrara, iar pictura şi decorarea Catedralei au fost făcute de celebra firmă Mayer din München.

Modelul berlinez
Într-un text difuzat pe internet de arhitecţi români care locuiesc în Occident, se face o comparaţie între cum este administrat centrul istoric al Bucureştiului şi cel al unor capitale vest-europene, ca de exemplu Berlin. Începând de la Poarta Brandenburg, "centrul istoric berlinez se desfăşoară în cercuri concentrice pe o suprafaţă de aproximativ o mie de ori mai mare decât zona vizată pentru renovare în Bucureşti". "În primul cerc se află muzeele uriaşe, susţinute de coloane masive. Se mai lucrează încă la consolidarea fundaţiilor, dar şantierul nu este zgomotos şi discordant, ci mascat discret cu panouri uriaşe cu reclame sau imagini interesante din oraş", se mai arată în comparaţia făcută. "Din loc în loc s-au insinuat clădiri moderne, însă nu coloşi de termopane care taie elanul unui muzeu sau al unei biserici preţioase, aşa cum se poate vedea la Biserica Armenească din Bucureşti", se precizează. În ţările occidentale, autorităţile nu permit construcţii de genul celor din Bucureşti. În capitala Danemarcei, Copenhaga, de exemplu, autorităţile nu acordă aprobări pentru construcţii decât dacă se respectă o anumită înălţime iar culoarea clădirilor face, de asemenea, obiectul unei autorizaţii astfel încât aspectul să nu fie stricat de niciun element.

"Menţinerea acestei autorizaţii va pricinui răni grave Bisericii Catolice. Vă cerem să anulaţi această autorizaţie, act vremelnic, obţinut pe căi obscure, cu mare răbdare, viclenie umană şi rea-credinţă. Dovezile clare că aşa stau lucrurile pot fi cu siguranţă descoperite."
Mitropolitul Ioan Robu
Scrisoarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice adresată şefilor statutului şi guvernului