Pregătind reîntregirea României Mari (XXI)

Misiunile riscante de spionaj ale poliţiştilor români au contribuit la realizarea Unirii Scrise de istorici autentici, de mai noii autointitulaţi ,,boieri ai minţii'', de diletanţi sau

Misiunile riscante de spionaj ale poliţiştilor români au contribuit la realizarea Unirii

Scrise de istorici autentici, de mai noii autointitulaţi ,,boieri ai minţii'', de diletanţi sau simbriaşi ai istoriei, de cei care, pentru o bursă în URSS ori State au fost în stare să demitizeze, să insulte, să falsifice potrivit ,,noilor orientări'' ale istoriografiei, cărţile de istoria românilor ocolesc aportul poliţiei noastre la făurirea României Mari. În această parte vom prezenta câteva dintre acţiunile poliţiei pentru reîntregirea ţării, în timpul Primului Război Mondial.

Un ,,Raport de recunoaştere'' întocmit de Direcţia Poliţiei şi Siguranţei Generale şi datat 14 august 1915, la care se anexează o planşă cu 12 fotografii, ne ajută să observăm cum, vremelnic, poliţia a avut informaţii de mare însemnătate, referitoare la situaţia pregătirilor făcute de austro-ungari. Aşa cum am reliefat şi în cele două volume de ,,Istoria poliţiei'', aceşti oameni, luptători pe ,,frontul informaţiilor'', au sfârşit în cea mai mare parte neştiuţi, iluştrii anonimi. Nu le cunoaştem cariera, realizările, ,,cv-ul'', preocupările, iar unora le mai aflăm numele doar din arhive. Nu au statui. Nu sunt pe plăci de onoare. Nu li s-au închinat ode. Cărţile istoricilor noştri arareori amintesc de importanta lor contribuţie la făurirea României Mari. Aceşti oameni n-au fost ,,vedete''. Din noianul de documente arhivistice, am ales pentru astăzi un raport de recunoaştere întocmit de poliţişti, într-o zonă situată la limita judeţelor Bacău şi Harghita, precum şi informaţii din Covasna şi Topliţa. Pasul Ghimeş (Munţii Ciuc) asigură legătura între Moldova şi Transilvania, dar Ghimeş a fost până în 1918 punct de vamă, aici existând şi ruinele unei cetăţi din 1780, Rákóczy. Informaţiile obţinute de poliţişti au fost destinate în special armatei, dar şi factorilor de decizie politică, inclusiv ministrului de interne Vasile G. Morţun. Să spionezi pe teritoriul austro-ungar şi să mai faci şi fotografii mi se pare cel puţin important. Vorbim de o misiune cu un grad de pericol foarte mare, pe un teritoriu al inamicului. Este evident că, dacă erau prinşi, poliţiştii ar fi fost arestaţi, torturaţi şi chiar ucişi.

Tranşee pentru mortiere

,,Primele lucrări executate de unguri în cursul lunei iulie a.c. au scopul de a păzi şoseaua mare Palanca - Ghimeş, gara Ghimeş cu linia de fer şi podurile respective. Aceste lucrări sunt complectate de liniile de tranşee, situate în faţa gărei Ghimeş, direcţia N-E, cari compun o serie de 10 tranşee, începând de la cea de pe coama de jos şi terminându-se cu cele răsfirate pe panta dealului la 30-40 metri înălţime. Cele mai lungi sunt de 20-25 metri, respectiv 8-10 metri. Între tranşeele 2 şi 3, la locul indicat pe fotografie, se află tranşeea pentru mortiere. Pentru a încrucişa tirul lor, ei au construit în partea opusă la 500-700 metri, pe panta muntelui, din S-V şoselei Ghimeş-Csíkszereda (Miercurea Ciuc), o linie neîntreruptă de tranşee, care conturează o porţiune a muntelui pe o lungime de 200-250 m de la o înălţime de 30 de metri deasupra şoselei, având 2 fronturi: unul în direcţia Palanca şi altul spre gară, paralel cu şoseaua. Un drumuleţ construit de curând duce în vârful muntelui, unde am aflat că s-au făcut lucrări pentru piese de artilerie. De acolo se domină pe o distanţă de 10-12 km şoseaua noastră, calea ferată, gara şi toată Valea Trotuşului cu Palanca, Agăş, iar spre sud până la cota 1330. Din cele expuse se vede că aceasta este pentru ei un punct foarte important şi avem tot interesul să aflăm exact felul de lucrări făcute pe acest munte, drumurile ce conduc în vârful lui, ce construcţii există acolo şi dacă s-au făcut instalaţii de telefon''.

Stânci, tranşee, fortificaţii

,,Din tranşeele din jurul gărei, ei pot executa un foc direct şi încrucişat, în mod foarte eficace, pe o distanţă de 3 km, până la frontiera noastră, fiind oprit de parapetele unde se află cetăţuia Maria Tereza.

Aici, pe parapetul natural al stâncei abrupte, care are direcţia N-S, paralel cu frontiera, se află 2 cazemate şi alte 6 parapete aşezate paralel cu cazematele, adică având direcţia E-V şi dominând de la 30-25 m înălţime, şoseaua noastră Palanca - Agăş, linia ferată cu podurile şi satul Palanca din dreapta Trotuşului. Cum stânca este foarte abruptă pe partea nordică, comunicaţia nu se poate face decât pe scări şi pe partea opusă - sudică, unde se află un drumuleţ care comunică cu satul Ghimeş. Fotografiile no.10, 11 şi 12 reprezintă nişte tranşee văzute în faţă şi profil, aflate pe muntele Borta Ursului la cota 1330, acoperite după cum se văd cu grinzi, crăci de brad şi pământ.

De la cota 1330 ei domină Ciugheşul, Valea Apahaus, şoseaua nouă ce trece de Ciugheş, iar spre N-E Palanca şi calea ferată''.