Poluarea scade inteligenţa fătului

Emisiile de gaze poluante nu sunt dăunătoare doar adulţilor. Un studiu recent publicat de „Pediatrics Journal“ şi citat de revista „Time“ arată că acestea pot afecta şi dezvoltarea creierului la fetuşi.

O femeie expusă unor niveluri ridicate de poluare în timpul sarcinii riscă să contribuie la scăderea cu patru puncte a IQ-ului (coeficientului de inteligenţă) copilului său până la vârsta de cinci ani.

Frederica Perera, autoarea studiului şi directoare a Centrului pentru Sănătatea Copiilor din Columbia,  spune că o diferenţă de patru puncte poate fi semnificativă când vine vorba de succesul şcolar al micuţilor.

Zonele urbane, cele mai periculoase

Studiul s-a concentrat pe expunerea la substanţe numite hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), produse adiacente care provin din arderea incompletă a benzinei, petrolului sau a cărbunilor. Aceste hidrocarburi sunt eliminate (de către maşini şi de către uzinele care ard cărbuni) sub formă de vapori în aerul pe care îl respirăm.

Acest tip de poluare este specific zonelor urbane şi este extrem de ridicată în porţiunile de drum cu trafic intens unde se formează coloane de maşini care înaintează greoi. Partea proastă este că aceste gaze se răspândesc într-atât încât îi pot afecta şi pe cei care trăiesc în afara oraşelor.

Cei 249 de copii care au fost incluşi în studiu fac parte dintr-un proiect de cercetare mai larg care a început în 1998 şi care îi monitorizează de la naştere până la vârsta de 11 ani. Pentru a determina expunerea prenatală la HAP şi la alţi poluanţi, mamele au fost nevoite să poarte în spate rucsaci speciali cu echipament de colectare a aerului timp de 48 de ore pe timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, colectând mostre de aer atât de afară, cât şi din interioare. Mamele au fost alese astfel încât să fie sănătoase, nefumătoare, cu vârste între 18 şi 35 de ani, cu locuinţa în Manhattan şi în sudul Bronxului.

Întârzieri în dezvoltarea copiilor

Primele rapoarte ale studiului au asociat expunerea ridicată la HAP în timpul sarcinii cu o greutate şi o mărime reduse ale bebeluşilor la naştere, cât şi întârzieri ale dezvoltării acestora la vârsta de trei ani. Studii similare efectuate în China pe copii care trăiesc în preajma uzinelor de cărbune au arătat că expunerea la HAP întârzie dezvoltarea aparatului locomotor. Studiul lui Perera este însă primul care asociază HAP cu scăderea IQ-ului.

Relaţia dintre rezultatele la testele de inteligenţă şi poluare se susţine atunci când sunt luaţi în calcul şi alţi factori de risc, cum ar fi expunerea la pesticide, fum de ţigară asimilat pasiv şi nivelul de educaţie al mamelor.

Mecanismul prin care HAP afectează dezvoltarea creierului este încă neclar. „Ştim din multe studii că un creier de fetus în dezvoltare este foarte vulnerabil la chimicalele neurotoxice“, spune Perera, citată de revista „Time“. „Unul dintre motive este pentru că materia cenuşie se dezvoltă rapid, dar mecanismele de apărare pe care le are un creier adult, respectiv enzimele de detoxifiere şi reparare, lipsesc la fetuşi.“ Expunerea la poluare poate genera schimbări epigenetice, adică modul de expresie al genelor în organism.

În acest moment, relaţia dintre expunerea la un mediu poluat şi modificările genetice sunt „punctul fierbinte“ al cercetărilor. Vestea bună este că ştiinţa înaintează cu repeziciune datorită faptului că metodele de măsurare a poluanţilor, atât din aerul de afară, cât şi din interiorul caselor, devin din ce în ce mai performante.