Personalitatea influenţează riscul de îmbolnăvire

Colericii ar trebui să facă eforturi pentru a-şi controla furia dacă vor să evite un atac de cord

Felul de a fi al fiecăruia dintre noi îşi pune amprenta asupra reacţiei organismului la stresul cotidian. Persoanele colerice, dar şi cele introvertite sau anxioase au un risc mai mare de a se îmbolnăvi de inimă, după cum au observat cercetătorii într-o serie de studii.

Că stilul nesănătos de viaţă ne face vulnerabili în faţa bolilor este un lucru binecunoscut. Că predispoziţia la boli este influenţată şi de bagajul nostru genetic este, de asemenea, ştiut. La acestea se adaugă însă şi un factor de risc de multe ori neconştietizat: felul nostru de a fi.

Trăsăturile de personalitate au un impact important asupra sănătăţii, uneori negativ, alteori pozitiv. Nu este vorba despre cât de atenţi sau, din contră, de neglijenţi suntem cu sănătatea noastră, ci despre modul în care interacţionăm cu cei din jur, în care abordăm problemele şi, cel mai important, despre modul în care „procesăm" emoţiile.

Ostilitatea afectează inima

Cercetătorii de la Centrul Universitar Medical „Duke" din SUA au observat că persoanele cu o atitudine ostilă au un risc mai mare de boli coronariene şi chiar de deces prematur din această cauză. Ele sunt de două ori mai predispuse la hipercolesterolemie şi la exces ponderal în perioada vârstei a doua.

Şi negativiştii au o predispoziţie mai mare la boli de inimă. Riscul unei persoane negativiste de a suferi de aritmii cardiace, de insuficienţă cardiacă sau de atac de cord  este de patru ori mai mare, în comparaţie cu cel al unei persoane optimiste, după cum au constatat în urma unui studiu cercetătorii Centrului Medical „Langone" din cadrul Universităţii „New York".

Nici persoanele energice, care se implică în multe activităţi şi care trăiesc într-un ritm alert (aşa-numita personalitate de tip A) nu sunt mai ferite de aceste riscuri.

De vină sunt hormonii stresului

Mecanismul prin care personalitatea influenţează starea de sănătate ţine, pe de o parte, de impactul pe care emoţiile îl au asupra organismului.

Persoanele ostile, cele negativiste, cele energice, dar şi cele colerice se „consumă" psihic şi secretă o cantitate mai mare de cortizol, hormonul stresului, care se face vinovat de creşterea tensiunii arteriale şi de dereglarea metabolismului, ce are ca efect perturbarea echilibrului dintre nivelul colesterolului „bun" şi al celui „rău".

Atât hipertensiunea, cât şi nivelul crescut al colesterolului „rău" afectează arterele coronare şi pot duce la boli coronariene, la infarct sau la accidente vasculare cerebrale.

Pe de altă parte, specialiştii au observat că aceste tipuri de personalitate sunt asociate cu fumatul, cu alcoolul şi cu comportamente alimentare dezechilibrate, ca modalitate de a gestiona emoţiile. Aceştia sunt factori de risc pentru bolile cardiovasculare.

„Atitudinea influenţează modul în care organismul reacţionează la stimulii din mediul exterior. În general, tot ceea ce implică un dezacord cu lumea înconjurătoate generează frustrări, iar din cauza acestora se eliberează în organism hormoni de stres", explică dr. Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe la Universitatea de Medicină „Carol Davila" din Bucureşti.

Iar dacă încercăm să ne transformăm ostilitatea în amabilitate, nu vom reduce din riscurile pe care acest tip de personalitate le are asupra sănătăţii. Persoanele care se străduiesc să fie exagerat de amabile cu cei din jur nu fac decât să-şi reprime sentimentele, iar acest lucru generează frustrări.

Extrovertiţii trăiesc mai mult

Ţinând cont doar de tipul de personalitate, specialiştii sunt de părere că persoanele optimiste şi cele extrovertite au cele mai mari şanse să ducă o viaţă lungă, ferită de probleme de sănătate. Extrovertiţii, care au mulţi prieteni şi legături sociale puternice, sunt feriţi de stres, pentru că socializarea este o metodă de eliberare de stres. Persoanele optimiste pot să gestioneze eficient situaţiile generatoare de stres, aşa încât nivelul cortizolului nu este ridicat la ele.