Părinţi naturali doar prin artificii medicale

Cuplurile care nu pot avea copii au de înfruntat şi prejudecăţile semenilor, dar şi ostilitatea unui sistem sanitar care nu consideră infertilitatea o problemă de sănătate. Ca urmare, în România, cei aflaţi în această situaţie plătesc din buzunar toate tratamentele necesare pentru a deveni părinţi.

La nivel mondial, infertilitatea afectează 15% din cuplurile aflate la vârsta reproductivă, iar numărul cazurilor este în creştere, inclusiv în România. Potrivit asociaţiei „SOS Fertilitatea", studiile atestă faptul că una din şase persoane (bărbaţi sau femei) suferă de o formă de infertilitate.

Dacă în restul ţărilor europene există o legislaţie clară referitoare la sănătatea reproducerii, iar costurile procedurilor de fertilizare sunt incluse în programele de sănătate publică, în România nu există în acest moment nici măcar o lege a reproducerii umane asistate. Mai mult, Programul Naţional pentru Fertilizare în Vitro, anunţat în octombrie 2009, prin care 250 de cupluri de tineri ar fi trebuit să beneficieze de o primă fertilizare in vitro gratuită, a fost amânat.

Diagnosticul, după un an

Infertilitatea este definită drept inabilitatea de a concepe după un an de raporturi sexuale regulate fără a utiliza metode contraceptive. Printre cele mai frecvente cauze ale infertilităţii la femei se numără infecţiile pelviene, endometrioza, problemele de ovulaţie, problemele structurale ale uterului sau ale cervixului şi disfuncţiile sexuale care împiedică relaţia sexuală (dyspareunia sau vaginismul). La bărbaţi, printre cauzele infertilităţii se numără: proasta calitate a spermei, varicele prezente pe scrot, rănirea sau infectarea organelor reproductive, disfuncţiile hormonale şi disfuncţiile sexuale (impotenţa, ejacularea precoce sau întârziată).

În cazul Monicăi (29 de ani), motivul infertilităţii a fost extirparea trompelor uterine ca urmare a două sarcini extrauterine. La momentul respectiv avea 26 de ani şi nicio şansă de a mai concepe un copil pe cale naturală. „Doctorii ne spuseseră clar după a doua extrauterină că singura şansă de a mai avea un copil este prin fertilizare in vitro."

Dublu succes: Sarcinile gemelare sunt frecvente la cei care devin părinţi cu ajutorul fertilizării asistate.

Fertilizarea asistată, ultima soluţie

Pentru multe cupluri, ultima şansă de a deveni părinţi o reprezintă fertilizarea in vitro (FIV). Dar până a se ajunge aici, se mai poate încerca contactul sexual în zilele fertile şi inseminarea artificială. „Inseminarea artificială constă în prepararea spermei în laborator şi în introducerea ei în cavitatea uterină printr-un cateter", explică medicul specialist în fertilizare Diana Cocei de la Maternitatea Giuleşti din Capitală.

Potrivit specialistului, fertilizarea in vitro presupune ca ovocitele să fie fecundate în mediu artificial, în eprubetă, iar apoi embrionii rezultaţi să fie introduşi în uterul femeii. „Rata de sarcini reuşite prin metoda FIV este de 35-37%, deci unele paciente rămân gravide la prima procedură, altele au nevoie de două-trei proceduri", mai spune specialistul Diana Cocei. Pentru Monica, prima încercare a dat greş. „Primul FIV a început bine, am avut şase ovocite, din care au evoluat doi embrioni perfecţi. Alesesem şi numele gemenilor, dar testul de sarcină a fost negativ", mărturiseşte Monica.

Încercări cât ţin speranţa şi... banii

A doua încercare a fost norocoasă. „Am făcut un credit pentru nevoi personale şi am încercat din nou, de data asta fără mari aşteptări", povesteşte Monica. Apoi totul a decurs perfect şi sarcina, şi naşterea, iar copilul Monicăi este sănătos şi a împlinit de curând un an şi o lună. Raluca, 32 de ani, nu a fost însă la fel de norocoasă. Spermograma soţului a indicat lipsa de mobilitate a spermatozoizilor, soluţia fiind, şi în acest caz, fertilizarea in vitro. „Primul FIV a fost reuşit, o sarcină gemelară, dar în luna a 5-a am pierdut sarcina. A urmat al doilea FIV, nereuşit, apoi al treilea, reuşit, dar, din păcate, soldat cu eşec", povesteşte Raluca.

Teama de stigmatizare duce la depresie

Majoritatea cuplurilor infertile luptă nu doar cu frustrarea de a nu putea avea urmaşi, ci şi cu prejudecăţile semenilor. „De ce să forţezi voia lui Dumnezeu?" îi spuneau cunoscuţii Monicăi înainte să aibă copilul. Alţii confundă infertilitatea, mai ales atunci când cau­za este masculină, cu impotenţa, spune Raluca. În plus, depresia produsă de sentimentul continuului eşec, de cheltuielile mari pe care le presupun tratamentele şi de tensiunea acumulată între cei doi parteneri este greu de suportat în condiţiile în care infertilitatea este un subiect tabu, despre care cei doi nu pot discuta confortabil în afara cuplului.

Ce eforturi financiare implică tratamentele?

În prezent, în România, cuplurile infertile trebuie să plătească integral procedurile medicale de tip inseminare artificială (IA) sau fertilizare in vitro (FIV), inclusiv analizele preliminare şi medicamentele aferente. De exemplu, costul unei proceduri de fertilizare in vitro, în funcţie de spital şi de medicaţia aferentă, costă între 1.400 şi 3.000 de euro.

Sperma recoltată pentru fertilizare de la donator sau de la partener se păstrează în azot lichid.