10 întrebări despre testul Papanicolau

0
Publicat:
Ultima actualizare:
10 întrebări despre  testul Papanicolau
10 întrebări despre testul Papanicolau

România se situează pe primul loc în Europa în privinţa mortalităţii generate de cancerul de col uterin. Tocmai de aceea, autorităţile sanitare au demarat un program de depistare cu ajutorul unui test foarte simplu: Babeş Papanicolau.

Începând cu 1 octombrie 2009, româncele pot efectua gratuit teste Babeş Papanicolau de depistare precoce a cancerului de col uterin, în cadrul unui program al Ministerului Sănătăţii (MS). Dr. Daniel Popescu, medic specialist ginecolog, directorul Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, punctează câteva aspecte legate de acest subiect. 

Cine poate face testul?

Toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, care nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin, asimptomatice sau fără antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col uterin, vor avea posibilitatea să efectueze gratuit această analiză.

De ce este util acest test?

Denumită şi “frotiu Papanicolau”, investigaţia este folosită pentru a depista din timp modificările celulare anormale de la nivelul cervixului (colul uterin -  zona unde vaginul se uneşte cu uterul) susceptibile de a degenera în cancer.

Cum vă pregătiţi înainte de analize?

O femeie care doreşte să facă un astfel de test nu trebuie să folosească geluri, creme, ovule sau tampoane şi să nu fi avut un contact sexual cu două zile înainte de investigaţie, să nu prezinte sângerări, să nu fie în perioada de menstruaţie şi să nu se spele în zona vaginală în ziua efectuării testului. Pacienta trebuie să comunice medicului dacă urmează tratament cu Digoxin sau Tetraciclină, deoarece aceste medicamente influenţează rezultatele testului pentru HPV.

Cum se face testul?

Cu o periuţă specială se recoltează, pe două-trei lame de sticlă pentru microscop, secreţie din partea externă a cololului uterin, de pe cea internă şi de pe sacul vaginal posterior.

Cum sunt interpretate datele?

Clasa I semnifică celule normale. Clasa II, celule cu modificări atipice benigne. Rezultatul de clasa II a testului nu este ceva neobişnuit, deoarece celulele din cervix suferă în permanenţă modificări. Clasa III înseamnă citologie (aspectul celulelor) sugestivă, dar neconcludentă pentru malignitate (se mai numeşte şi „frotiu suspect”). Clasa IV reprezintă citologie puternic sugestivă pentru malignitate (celule tumorale maligne prezente în număr redus), iar clasa V, citologie concludentă pentru malignitate. Clasa I-II înseamnă că rezultatul este negativ, iar clasa IV-V, pozitiv.

Ce înseamnă un frotiu suspect?

Un rezultat anormal la acest test nu este neobişnuit, deoarece în mod normal celulele din cervix se modifică în permanenţă. O mare parte a testelor anormale sunt provocate de  infecţii virale (infecţia cu papilomavirusul uman – HPV - este cea mai frecventă) sau cu bacterii, fungi şi protozoare (Trichomonas).

De asemenea, modificările naturale ale celulelor ce apar la menopauză pot influenţa testul. În general, modificările celulare revin la normal, în mod spontan sau după ce infecţia s-a vindecat. Uneori însă, modificările celulelor colului uterin care dau un test Papanicolau anormal şi care nu sunt tratate pot evolua spre stadii precanceroase sau canceroase.

Modificări minore – ce trebuie făcut?

Se repetă testul după şase luni, când se poate face testul Papanicolau concomitent cu testul pentru depistarea HPV dintr-o singură prelevare: testul Papanicolau lichid.

Rezultat pozitiv – ce trebuie făcut?

În cazul unui rezultat pozitiv, medicul specialist va efectua o colposcopie (inspecţia vizuală cu ajutorul unor camere video a colului uterin) şi eventual o biopsie cervicală. În continuare, bolnava trebuie consultată periodic de un medic oncolog şi de un radiolog. Tratamentul precoce poate înlătura sau distruge aceste celule înainte ca ele să devină canceroase.

La ce interval se face analiza?

Este bine ca femeile să facă acest test anual, recomandă MS. În acest an, Programul de screening are un buget alocat de peste 54 de milioane de lei, din fonduri proprii ale Ministerului Sănătăţii.

Ce paşi trebuie urmaţi?

Pacienta se prezintă la cabinetul medicului de familie pentru a primi consiliere cu privire la prevenţia bolii şi află dacă se poate încadra în program. Medicul o va trimite către un cabinet medical de specialitate obstetrică-ginecologie pentru consultaţie şi pentru efectuarea testului. Apoi, materialul va fi trimis către laboratoarele de analize, rezultatul testului fiind transmis înapoi la cabinetul medicului de familie pentru a fi prezentat pacientei.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite