Otrăvurile din farfurie

Se găsesc în toate produsele alimentare procesate industrial şi poartă denumirea generică de E-uri. Alergiile, tulburările digestive sau diversele forme de cancer sunt doar câteva dintre afecţiunile la care ne expun.  Cum este imposibil să le eviţi pe toate, află care sunt cele mai periculoase E-uri

Atât de incriminaţi că distrug sănătatea, aditivii (substanţe naturale sau sintetice care nu sunt consumate ca alimente în sine, ci sunt adăugate industrial în produsele alimentare) au un rol bine stabilit. Aceştia prelungesc durata de conservare şi potenţează gustul alimentelor.

Denumirea sub care aditivii testaţi la nivel european se găsesc pe etichetele produselor începe cu litera E, urmată de un număr din trei sau din patru cifre, care arată categoria din care aditivii fac parte.

De exemplu: 100 – coloranţi, 200 – conservanţi, 300 – antioxidanţi şi acidifianţi, 400 – agenţi de textură, 600 – potenţatori de gust, 900-948 agenţi de îngroşare, 950-1520 – îndulcitori.

La copii, determină apariţia ADHD

Cei mai sensibili la efectul aditivilor alimentari sunt copiii, care au organismul în formare. În cazul lor, aditivii alimentari intervin în special în procesul de dezvoltare a creierului.

Conform unui studiu englez, efectuat la Universitatea din Southampton şi apărut în publicaţia „The Lancet“, consumul anumitor coloranţi alimentari artificiali (de exemplu, E110, E112, E124) şi al unor agenţi de conservare, precum E211 (benzoat de sodiu), care se găsesc în băuturi ori în bomboane, pot cauza comportament hiperactiv.

Pentru a ajunge la această concluzie, psihologul Jim Stevenson, coordonatorul studiului, a testat efectele acestor aditivi pe copii cu vârsta de trei, şapte şi respectiv opt ani. Ei au fost împărţiţi în două categorii: unii au primit alimente cu aditivi, iar ceilalţi, un placebo.

Simptomele persistă şi la maturitate

La începutul cercetării, niciunul dintre copiii care au participat la studiu nu suferea de deficit de atenţie ascociat cu hiperactivitate. Oamenii de ştiinţă au observat însă că cei care au consumat timp de o săptămână un amestec conţinând o cantitate de aditivi egală cu cea pe care o pot avea în medie zilnic au devenit agitaţi, impulsivi, iar rezultatele lor şcolare au scăzut din cauză că nu se puteau concentra . Specialiştii atrag atenţia că, deşi debutează în copilărie, ADHD poate persista şi la vârsta adultă. 60 la sută din copiii cu această afecţiune prezintă simptome şi la maturitate. 

ADHD  înseamnă tulburare hiperkinetică cu deficit de atenţie, de care suferă circa  cinci  la sută din elevi.

Efect
Consumul de aditivi sintetici produce leziuni şi degenerări celulare de multe ori ireversibile.

Duc la apariţia bolii Alzheimer

E173 (aluminiu) este unul dintre aditivii care declanşează boala Alzheimer. Riscuri crescute există dacă obişnuieşti să consumi zilnic alimente acide, gen varză, în caserole sau în ambalaje din aluminiu (de unde este puţin asimilabil în mod obişnuit).

E173 se poate întâlni şi în compoziţia anumitor cosmetice sau în anumite medicamente (cu precădere cele pentru stomac).

Un alt aditiv asociat cu maladia Alzheimer, E555 (silicatul alumino-potasic), este folosit în sare, lapte praf şi în făină. E621 (glutamat monosodic), găsit în exces şi în supele concentrate, în  unele lactate şi  în mezeluri, favorizează apariţia Alzheimer.

Produsele de post au multe E-uri

Alimentele de post (pateuri, salamuri, margarină, frişcă, sosuri vegetale) sunt şi ele bogate în E-uri.

Pe de altă parte, unele produse care sunt comercializate ca fiind de post chiar nu întrunesc această calitate, deoarece conţin, de exemplu, E120 (un colorant natural obţinut prin extracţie dintr-o specie de insecte, mai exact din femela de Dactilopius) sau chiar proteine de lapte.

De aceea, specialiştii te sfătuiesc să optezi pentru mâncarea făcută în casă. Mâncarea, cu cât este mai simplu pregătită, cu atât este mai sănătoasă.

Ştiai că...
... lista de aditivi aprobată de Uniunea Europeană conţine 315 aditivi alimentari? 
... aditivii alimentari interacţionează cu medicamentele, în sensul că exa­cerbează efectele adverse ale acestora? 

Specialistul nostru
Livia Nena
biolog nutriţionist
Bio Nutriliv

Există o listă întreagă de aditivi ce produc tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale, leziuni gastrice). De pildă:  E338 (acid fosforic), folosit în multe preparate din brânză, E466 (carboximetilceluloză) duc la tulburări digestive grave,  E450 (difosfaţi disodic şi trisodic), ce intră în compoziţia multor mezeluri, salamuri, provoacă, de asemenea, tulburări gastrointestinale etc.

Cei mai mulţi afectează sistemul nervos (produc tulburări de memorie, oboseală, insomnii, tremurături ale membrelor, cefalee, leziuni ale celulei nervoase) şi sistemul osos, acesta fiind afectat puternic prin tulburări ale raportului calciu/fosfor din organism.

E-uri periculoase pentru sănătate

Băuturile light nu ajută la slăbit

Deşi nu conţin zahăr, băuturile light pot duce la îngrăşare. Ele conţin edulcoranţi, substanţe cu capacitate mare de îndulcire, dar cu puţine calorii. De obicei, gustul dulce al băuturii ajunge la creier sub forma unor „semnale“. Iar acesta aşteaptă şi recompensa calorică.

În lipsa acesteia, se creează un stres metabolic, care, în final, duce la apariţia tulburărilor intestinale şi renale. Consumat timp îndelungat, E951 (aspartam) duce la instalarea stărilor de ameţeală şi de oboseală, durerilor de cap, tulburărilor de memorie şi chiar a cancerului cerebral. Pe de altă parte, E954 (zaharina) nu este metabolizată de organism şi este cancerigenă. 

Evită produsele cu aditivi necunoscuţi

Producătorii alimentari sunt obligaţi prin reglementările Uniunii Europene să specifice pe etichetă conţinutul fiecărui produs. Aditivii alimentari pot fi trecuţi fie sub denumirea chimică, fie prin codul specific E, urmat de cele trei sau patru cifre.

Specialiştii spun că, în cazul în care nu înţelegi sau nu cunoşti cel puţin trei E-uri, să renunţi la achiziţionarea produsului. Chiar şi pentru produsele bio trebuie citită eticheta: aceasta trebuie să conţină două semnături. Una AE, care înseamnă agricultură ecologică, şi una a organului care certifică produsul.

Persoanele cele mai sensibile

Cele mai periculoase E-uri, considerate cancerigene, sunt: E123 (amarant), E131 (albastru patent),  E211 (benzoatul de sodiu), E213 (benzoat de calciu), E214 (p-hidroxibenzoat de etil),  E230 (difenil), E631 (glutamatul de sodiu).

Copiii, femeile însărcinate, persoanele în vârstă şi cele care au un sistem  imunitar scăzut trebuie să evite consumul excesiv de produse care conţin aditivi.

Recomandare editorială

Informaţii amănunţite despre efectele alimentelor (principalii purtători de informaţie  din mediul înconjurător necesari bunei funcţionări a organismului) asupra sănătăţii găseşti în „Biblia alimentară“ a profesorului Gheorghe Mencinicopschi, apărută la Editura Litera Internaţional, preţ 9,9 lei.

Alimentaţia şi stilul de viaţă sunt factori esenţiali în menţinerea sănătăţii şi în prevenirea îmbătrânirii.

Specialistul nostru
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi
Directorul Institutului de Cercetări Alimentare
Bucureşti

În fiecare an, consumăm 2,5-3 kilograme de aditivi alimentari. Se apreciază că, la nivel mondial, aceştia reprezintă a treia cauză a mortalităţii. Studiile epidemiologice de la nivel mondial arată că 70 la sută din îmbolnăviri sunt cauzate de consumul excesiv de aditivi. Toate alimentele procesate industrial au în compoziţie E-uri. Cele mai multe se găsesc în mezeluri, băuturi carbogazoase, alimentele de tip junk-food, margarină, brânză topită şi în guma de mestecat.

E-urile prelungesc durata de conservare a alimentelor şi le intensifică gustul