Obiceiurile care ne dictează sănătatea

Indiferent de vârstă, deprinderile alimentare corecte vă ajută să fiţi în formă. Uzura organismului este dictată parţial de moştenirea genetică. Însă modul în care îmbătrânim este influenţat şi de obiceiurile alimentare. 

Procesul de îmbătrânire începe în jurul vârstei de 30 de ani. Până la această vârstă, reuşim să ne menţinem greutatea corporală sub control. Dar pe măsură de îmbătrânim, metabolismul nostru încetineşte, iar rata de absorbţie a grăsimilor în organism creşte.

„Cauzele creşterii în greutate sunt: obiceiurile alimentare nesănătoase, cu un aport dezechilibrat de nutrienţi, consumul lipidelor amestecate cu glucide „rele” şi sedentarismul”, precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în nutriţie şi în fitoterapie.

Răul începe din copilărie

Bomboanele, prăjiturile, sucurile, acadelele şi turta dulce sunt alimente cu o pondere mare în perioada copilăriei. Acestea sunt consumate după un orar haotic: la mesele principale, când copiii urmăresc un film sau când petrec ore în şir în faţa calculatorului. La şcoală ei se hrănesc cu diverse produse de tip fast-food şi cu sucuri acidulate.

Mai mult, sunt îndopaţi acasă cu „ hrană care dă energie”, cum numesc părinţii sau bunicii pastele făinoase, orezul, cartofii prăjiţi (în locul unor salate, al peştelui sau al preparatelor din legume), urmate de nelipsitul desert cu multe calorii.

Greşeli care persistă şi la maturitate

Obiceiul de a sări peste o masă, frecvent întâlnit la maturitate, este deosebit de nociv, deoarece ne încetineşte metabolismul. Mai mult, combinaţiile alimentare incorecte (carbohidraţi şi proteine) pot duce la indigestii. Acest lucru se întâmplă din cauză că, pentru digerarea acestor alimente, este nevoie de mai multe tipuri de enzime, care se neutralizează reciproc.

Drept urmare, dacă v-aţi propus să mâncaţi o friptură (care conţine proteine), nu trebuie să alegeţi o garnitură de orez sau de cartofi (conţin carbohidraţi) sau să consumaţi lapte. Laptele neutralizează acizii care digeră proteinele din carne.

Dependenţa de sare, riscantă

Sarea este un ingredient folosit aproape în orice aliment, chiar şi în dulciuri ori în pâine. Astfel, multe persoane depăşesc doza zilnică recomandată de specialişti: cel mult 3-5 grame de sare. Media în ţara noastră este de 8 grame pentru femei, iar pentru bărbaţi, de 11 grame.

Reducerea consumului de sare este un factor important în prevenirea bolilor cardiovasculare şi hipertensiunii arteriale. Un consum moderat de sare previne şi retenţia lichidelor în organism, care favorizează apariţia obezităţii. Pe de altă parte, de consumul mare de zahăr sunt legate afecţiuni precum diabetul, obezitatea, scăderea voinţei şi a memoriei, impotenţa, afecţiunile dentare şi nevrozele.

Soluţii

Nutriţioniştii germani pledează pentru consumul a cinci porţii de crudităţi pe zi, dintre care trei porţii de legume şi două de fructe. Un meniu sănătos nu trebuie să conţină mai mult de trei ouă pe săptămână. În schimb, trebuie să fie bogat în peşte (consumat de câte două-trei ori pe săptămână).