Obiceiuri care favorizează atacurile de gută

Consumul de carne şi administrarea incorectă a medicaţiei cresc frecvenţa episoadelor dureroase. Fără terapie, atacurile de gută sunt mai agresive, putând produce leziuni la nivelul articulaţiilor. De asemenea, ele favorizează şi apariţia complicaţiilor la nivel renal, avertizează specialiştii.

Temperaturile scăzute favorizează apariţia atacurilor de gută, o boală cauzată în principal de o tulburare a metabolismului acidului uric şi care afectează articulaţiile mâinilor şi picioarelor. De aceea, specialiştii spun că, mai ales în sezonul rece, bolnavii de gută care nu respectă regimul alimentar şi tratamentul prescris de medic se confruntă cu atacuri mai severe şi mai frecvente, ce se manifestă prin dureri puternice la nivelul membrelor inferioare şi superioare şi prin înroşirea acestora.

„Guta este o boală articulară care afectează în special populaţia de sex masculin, mai ales după decada a cincea de viaţă. Astfel, doar 5% din totalul pacienţilor cu gută sunt femei, boala apărând în cazul lor în general după instalarea menopauzei. Apariţia bolii este strâns legată de nivelul acidului uric din sânge. Acesta este o substanţă aflată în mod normal în organism şi care, de altfel, se dozează în mod uzual. Un nivel mai mare decât în mod normal (în jur de 7 mg/dl) predispune la apariţia atacurilor de gută", spune medicul specialist medicină internă Daniela Opriş de la Spitalul Clinic „Sf. Maria" din Bucureşti.

Consumul mare de carne şi de alcool

În trecut, guta era numită „boala regilor", deoarece se considera că apare mai frecvent la persoanele înstărite, care consumau multă carne (în special vânat) şi alcool. Specialiştii spun că, într-adevăr, carnea şi produsele din carne, mai ales organele, dar şi fructele de mare au un conţinut mare de purine, substanţe care se transformă în acid uric. Potrivit medicului Daniela Opriş, atacurile de gută pot fi favorizate şi de consumul în exces al anumitor legume, cum ar fi: fasolea uscată, mazărea şi varza de Bruxelles. Şi kilogramele în plus pot agrava neplăcerile cauzate de gută, de aceea, se recomandă reducerea excesului ponderal atunci când este cazul.

Alcoolul duce şi el la creşterea valorilor de acid uric în sânge, deoarece limitează procesul de eliminare a acestuia prin urină. Acest lucru este valabil şi pentru băuturile cu un conţinut mic de alcool, cum ar fi berea, care conţine o substanţă, guanozina, ce se transformă direct în acid uric.

Nerespectarea tratamentului

Persoanele cu gută trebuie să urmeze un tratament cu antiinflamatoare nesteroidiene şi colchină, ce reduce nivelul acidului uric din sânge şi scade intensitatea durerii. În cazul în care această terapie nu este urmată corespunzător, atacurile de gută sunt mai frecvente şi mai severe. În plus, pot apărea complicaţii precum deformarea şi scăderea flexibilităţii articulaţiilor sau unele afecţiuni renale.

„Prevenţia atacurilor de gută se face prin controlul nivelului de acid uric. Tratamentul trebuie individualizat după identificarea cauzei bolii, fie că este vorba despre o creştere a producţiei de acid uric, fie despre o scădere a capacităţii organismului de a-l elimina. Este obligatoriu ca terapia să se facă sub supraveghere medicală", menţionează medicul internist Daniela Opriş.

Administrarea de diuretice şi de aspirină

Anumite medicamente, precum diureticele, niacina şi aspirina pot împiedica eliminarea acidului uric pe cale renală. De aceea, nu este indicat ca persoanele cu gută să le administreze fără a consulta în prealabil medicul.

„Anumite medicamente, unele destul de des folosite, cum ar fi diureticele tiazidice, pot duce la eliminarea deficitară a acidului uric în urină, la hiperuricemie şi la atac acut de gută, motiv pentru care acestea trebuie evitate de persoanele predispuse către gută. Acelaşi lucru se întâmplă, în mod paradoxal, şi în cazul administrării aspirinei în doze mici-medii (sub 2 grame, adică 4 comprimate pe zi)", mai spune medicul Daniela Opriş.

"Atacurile de gută pot fi favorizate de consumul în exces de carne şi de legume, cum ar fi: fasolea uscată, mazărea şi varza de Bruxelles."
Daniela Opriş medic specialist medicină internă