Noul sediu al Bibliotecii Naţionale, de 20 de ani amorţit în proiect

50 miliarde de lei vechi şi umbrele nehotărârii autorităţilor, care a îmbătrânit în proiect ideea de Bibliotecă Naţională. Instituţia-gigant a supt 60.000.000 euro de la bugetul

50 miliarde de lei vechi şi umbrele nehotărârii autorităţilor, care a îmbătrânit în proiect ideea de Bibliotecă Naţională. Instituţia-gigant a supt 60.000.000 euro de la bugetul României, 45.000.000 euro înainte de Revoluţie şi 15.000.000 euro după `90, dar n-a oferit în schimb decât o platformă pentru certuri, demisii şi anchete care au antrenat noi şi noi cheltuieli.
În 2006, Biblioteca Naţională îşi arată către Bucureşti faţa tristă, brăzdată de fiare contorsionate şi geamuri sparte. Nu se mai lucrează aici din decembrie 2005. Mistriile, sacii cu ciment şi găleţile cu nisip au rămas suspendate în aşteptare, în inima clădirii, după ce Ministerul Culturii a ordonat o anchetă care s-a finalizat cu destituirea întregii conduceri, în frunte cu directorul Dan Erceanu. Este a cincea întrerupere a lucrărilor de la începerea construcţiei. În 1991, statul român a promis că va tăia panglica de inaugurare în trei ani; promisiunea revine acum pe buzele Ministerului Culturii, care estimează un timp de finalizare de 33 de luni şi o nouă investiţie de 80 milioane de euro.

Sase milioane de cărţi, lăsate în părăsire
Codruţa de Hillerin, fostul director tehnic al Bibliotecii Naţionale, a supravegheat în ultimii opt ani evoluţia tuturor lucrărilor de reabilitare a sediului din Bd. Unirii. Ghid pentru reporterii ziarului Adevărul, aceasta a deschis uşi spre o realitate şocantă. Din 1999, şase milioane de publicaţii periodice şi cărţi sunt depozitate, în şiruri lungi de câteva sute de metri, în încăperile din sediul în construcţie. Cantitatea de volume reprezintă jumătate din fondurile totale ale bibliotecii. Dar lanţul întreg de tergiversări le-a îndepărtat de ochii publicului, care are acces, în prezent, la doar 10% din fondul de carte al Bibliotecii Naţionale. "Condiţiile de depozitare sunt mult mai bune decât în multe alte spaţii în care au stat înainte", spune Codruţa de Hillerin. "Aceste volume au fost transportate în câteva luni, în 1999, cu ajutorul Armatei, şi de atunci stau neatinse de public. Ar fi un câştig imens să fie repuse în circuit, dar va mai dura până când vor ajunge pe mesele de lectură. Cărţile trebuie duse mai întâi la analiză, să se vadă dacă există mucegaiuri. Dacă sunt infestate cu ciuperci, trebuie duse într-un centru special, la Măgurele, unde se pot iradia şi trata. Apoi, angajaţii bibliotecii le pot tria şi sorta. E o muncă uriaşă, dar de care nu se poate apuca nimeni, încă". Ca să funcţioneze în viitor, Biblioteca Naţională ar avea nevoie de 1.000 de oameni; în prezent, instituţia are puţin sub 300 de angajaţi.

Biblioteca, văzută din interior
Deşi din exterior clădirea pare o simplă casă părăsită şi bântuită de duhuri rele, în interior lucrurile nu stau chiar aşa. O firmă privată asigură 24 de ore din 24 paza obiectivului de interes naţional. Încăperile sunt în diverse stadii de construcţie. S-a lucrat cu prioritate în viitoarele depozite de carte, pentru a face posibile transplanturi din alte spaţii sufocate de volume în noile săli. Clădirea are opt etaje, două subsoluri şi parter. Există zone finalizate în proporţie de 70%-80%, în care se puteau, deja, amenaja birouri, iar oamenii ar fi avut condiţii de lucru chiar din această vară, dar nu s-a ajuns până acolo. În 2004 s-a realizat un nou proiect, care trebuia să regândească spaţiul pentru exigenţele prezentului. Clădirea era deficitară în special în instalaţii, gândite în timpul lui Ceauşescu. Puţine importuri, multe produse autohtone care nu au rezistat testului timpului. Unele au ruginit, altele au fost furate. Punctul slab al moştenirii îl reprezintă tâmplăria metalică, fără izolaţie termică, tehnologie depăşită, care trebuie înlocuită în totalitate. Schimbarea tâmplăriei a început în toamna trecută, dar lucrările au încetat înainte de a lua avânt. În unele părţi, vechile instalaţii de prevenire a incendiului au fost demontate şi înlocuite cu unele pe bază de gaz, pentru că apa ar fi putut afecta cărţile în cazul unui incendiu. Au fost montate şi câteva uşi ignifuge, pentru a împiedica răspândirea focului, în anumite zone. "În afară de cărţile pe care biblioteca le va servi la raft, mai sunt şi cele din depozitul legal, care este intangibil. Depozitul legal este memoria acestui neam în materie de carte, reviste şi alte materiale. Acestui depozit trebuia să i se asigure o temperatură şi o umiditate constante, iar biblioteca nu avea acest tip de instalaţii. S-a schimbat sistemul de încălzire şi ventilaţie, pentru a putea controla această temperatură", spune Codruţa de Hillerin. Constructorii apreciază că structura clădirii poate rezista la orice cutremur şi nu se clinteşte nici dacă o ataci cu rachete, pentru că zidurile sunt solide, realizate din cărămidă cu plasă armată.

Lectură la şosea
Săli de lectură cu privelişte spre Casa Poporului. Cu aşa ceva se vor desfăta viitorii cititori, care vor avea parte de cea mai "spectaculoasă" privelişte din Bucureşti. Din încăperile situate chiar deasupra Dâmboviţei vor putea admira monumentala construcţie, fără niciun obstacol vizual în faţă. În toate sălile vor fi prevăzute 1.200 de locuri pentru lectură. Cititorii vor mai beneficia de centre de recreere, cafenele, săli de documente audio-video şi internet. Clădirea va conţine 16 lifturi de transport de persoane şi altele doar pentru carte, 85 de grupuri sanitare, parcare de 140 de locuri, la nivelul solului. Lumina naturală va pierde bătălia cu cea artificială. Deşi, iniţial, ferestrele din vechiul proiect aveau dimensiuni considerabile, noul proiect prevede îngustarea acestora, deoarece lumina de zi şi căldura ar putea fi dăunătoare cărţilor. Aerisirea se va face printr-un sistem de aer condiţionat controlat electronic, care va regla temperatura în funcţie de necesităţile spaţiului.

La trecutu-ţi mare, mare viitor!
* Grupurile sanitare erau gata din 1998, dar de aici au fost furate balamalele, şi chiar încuietorile
* Cablurile electrice au fost ţinta prioritară a hoţilor
* Sute de mp de sticlă de la geamuri au dispărut din clădire.
Biblioteca Naţională a fost gândită pentru o creştere de 50 de ani, pentru că este un organism viu, în expansiune. Au trecut deja 20 de ani de când a început construcţia, deci ar mai fi o creştere de încă 30. Pentru viitoarea ei creştere, terenul, care va fi la început parc, va găzdui o extindere a depozitelor. Unele vor fi amenajate, altele, în aşteptare.

Ministerul Culturii şi Cultelor, dat în judecată
Conflictul dintre fosta conducere şi Ministerul Culturii nu s-a stins. Fosta conducere a Bibliotecii Naţionale a României, formată din Dan Erceanu, Codruţa de Hillerin, Rodica Maiorescu şi Marcel Enuş, a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, în vederea suspendării celor patru ordine de destituire semnate de ministrul culturii, Adrian Iorgulescu. Echipa a fost demisă în urma neregulilor descoperite de Corpul de Control al guvernului la două sedii ale instituţiei. Cele patru persoane demise au intrat totodată şi în atenţia Departamentului Naţional Anticorupţie. Ultimul cuvânt aparţine justiţiei.