Necesităţile se schimbă odată cu vârsta

Inevitabil, trecerea de la o etapă a vieţii la alta implică o serie de schimbări la nivel fizic şi psihic. Iată prin ce metode le poţi influenţa pentru a avea o sănătate de fier şi pentru a fi mereu în formă.

În general, vârsta de 30 de ani sperie, deoarece trecerea în această decadă este asociată cu debutul procesului de îmbătrânire. Într-adevăr, în jurul acestei vârste încep să apară primele riduri, durerile de spate şi de cap se accentuează, începem să obosim mai ușor, iar stresul îşi face simţită prezenţa mai acut ca oricând.

Tocmai pe fondul acestor probleme, vârsta de 30 de ani este cea mai potrivită pentru a face schimbări majore în stilul de viaţă. Potrivit medicilor, astfel de schimbări vor avea efectul scontat doar dacă se acţionează simultan pe mai multe direcţii: alimentaţie, mişcare, stare de sănătate şi îngrijire. În caz contrar, efectele vor fi prea puţin vizibile şi vor accentua starea de frustrare.

30 de ani. Combate stresul prin mişcare

Pentru a face faţă muncii solicitante de la serviciu, adoptă un stil de viaţă sănătos

La 30 de ani, mişcarea este esenţială, deoarece reprezintă cel mai bun „medicament" împotriva stresului (în timpul efortului fizic se eliberează endorfine, neurotransmiţători responsabili de starea de bine). Se recomandă o serie de activități fizice (ciclism, alergat, înot) de cel puţin trei ori pe săptămână. Din păcate, prea puţine persoane respectă aceste recomandări, deşi sunt conştiente de beneficiile mişcării.

Pe lângă combaterea stresului, mişcarea previne o serie de probleme de sănătate care pot pune viaţa în pericol. Astfel, obezitatea, bolile de inimă, hipertensiu­nea, diabetul, ca să numim câteva dintre afecțiunile favorizate de stilul de viață haotic, pot fi prevenite prin mișcare. Dacă totuşi timpul nu-ţi permite să practici un sport, optează pentru exerciţii care sunt mai la îndemână. De exemplu, urcă scările de două ori pe zi, deoarece acest tip de mişcare te va ajuta să arzi rapid caloriile şi, în acelaşi timp, să-ţi tonifici musculatura.

Carbohidraţii complecşi, de preferat

În general, în jurul vârstei de 30 de ani, cele mai multe persoane muncesc peste opt ore pe zi pentru a-şi construi o carieră. Există însă şi persoane care-şi împart timpul între serviciu, copii şi treburile casnice. Pentru a face față responsabilităților zilnice, se recomandă o dietă în care să predomine alimente cu potenţial energetic ridicat.

În acest sens, mizează pe alimentele bogate în carbohidraţi complecşi, pe care corpul îi absoarbe mult mai lent decât pe cei simpli. Alimente bogate în astfel de carbohidraţi sunt fulgii integrali din ovăz sau din orz, orezul brun, pastele din grâu dur şi câteva legume (soia, linte, mazăre şi porumb). Altă sursă de energie sunt proteinele de calitate (din carnea de pui şi de peşte, din ouă) şi grăsimile „bune" (din migdale, fistic, alune, nuci, nuci braziliene etc.). De asemenea, limitează consumul de produse rafinate.

40 de ani. Ne îngrăşăm câte jumătate de kilogram pe an

După vârsta de 40 de ani, femeile încep să ia în greutate câte jumătate de kilogram pe an, potrivit medicului Rosemary Leonard, autoarea cărţii „Cele şapte vârste ale femeii". Kilogramele acumulate reprezintă, pe de o parte, consecinţa scăderii ratei metabolismului, iar pe de altă parte, indică diminuarea masei musculare (muşchii ard mai multe calorii). În ceea ce priveşte metabolismul, rata lui scade cu trei procente pe an. Asta înseamnă că, dacă la 40 de ani mănânci la fel ca la 20 de ani, riscul de îngrăşare este foarte mare.

Evită alimentele cu indice glicemic mare

Pentru a preveni îngrăşarea, trebuie să ai grijă să nu aduci prin alimentaţie mai multe calorii decât consumi. Secretul menţinerii sub control a greutăţii după vârsta de 40 de ani este să mănânci cât mai multe fructe şi legume (cinci porţii zilnic) şi proteine de calitate. În acelaşi timp, evită alimentele cu indice glicemic mare, precum dulciurile concentrate, pâinea albă, orezul, pastele, produsele de patiserie şi prăjelile, şi înlocuieşte sucurile carbogazoase şi cele pe bază de cofeină cu apă şi cu ceaiuri neîndulcite. De asemenea, mănâncă numai atunci când îţi este într-adevăr foame.

Exerciţiile fizice păstrează masa musculară

Mişcarea ar trebui să se regăsească printre activităţile zilnice, deoarece, mai ales după 40 de ani, reprezintă cheia menţinerii sub control a greutăţii. La această vârstă, se recomandă 30 de minute de activitate fizică zilnic. Este indicat să te orientezi către sporturi care întăresc musculatura, cresc rata metabolismului şi fortifică oasele, precum alergat, mers cu bicicleta sau pe jos în ritm alert.

50 de ani. Vitamina E, aliata femeii la menopauză

Potrivit medicilor, începând cu vârsta de 50 de ani, este important să nu ignori niciunul dintre semnele pe care ţi le dă corpul. Tusea, durerea resimţită în orice parte a corpului şi pierderea bruscă în greutate sunt semne care ar trebui să te trimită imediat la medic. Dacă în anii fertili estrogenul le protejează pe femei de numeroase boli, la menopauză, stilul de viaţă trebuie adaptat astfel încât să compenseze lipsa acestui hormon din organism. Prin urmare, mizează pe alimente care conţin vitamina E (nuci, alune, zarza­vaturi, cereale integrale, soia, germeni de grâu), numită şi vitamina menopauzei datorită acţiunii similare estrogenului.

Suplimentează-ți aportul de calciu

Datele statistice arată că una din trei femei în vârstă suferă de osteoporoză. Pentru a ne menţine oasele sănătoase, se recomandă să consumăm cât mai mult calciu. Acesta se găseşte în produsele lactate şi în plantele cu frunze verzi (spanac, broccoli, salată, pătrunjel etc.). Deoarece doza zilnică recomandată (1.000 mg) este dificil de obţinut numai prin alimentaţie, se recomandă suplimentele pe bază de calciu.

Terapia de substituţie hormonală

Terapia de substituţie hormonală are rolul de a compensa estrogenul pe care corpul îl pierde în mod natural. Prin urmare, bufeurile şi stările de transpiraţie nocturnă specifice menopauzei se manifestă mai rar. De asemenea, această terapie împiedică scăderea densităţii osoase, uzarea articulaţiilor şi îmbunătăţeşte structura firului de păr şi aspectul pielii. Însă studiile realizate de-a lungul timpului arată că terapia de substituţie hormonală creşte riscul de cancer la sân. Medicii spun că riscul este mai mare dacă estro­genul se administrează pe termen lung.

60 de ani. Boli ce tulbură bătrâneţea

După vârsta de 60 de ani, orice simptom supărător trebuie comunicat medicului

După vârsta de 60 de ani, crește incidența unor boli precum Alzheimer, Parkinson, poliartrită reumatoidă. În ceea ce priveşte demenţa, datele statistice arată că una din opt persoane de peste 55 de ani suferă de această boală. Potrivit medicilor, o persoană cu boala Alzheimer poate avea o viață normală dacă eventualele tulburări de memorie sunt depistate cât mai devreme. În ceea ce privește boala Parkinson, primele simptome apar în jurul vârstei de 60 de ani, însă sunt puse pe seama procesului de îmbătrânire. O altă boală supărătoare la această vârstă este artrita. În general, după vârsta de 60 de ani, durerea se resimte mai acut.

Sarcina, ideală până la 35 de ani

Cea mai bună perioadă pentru a concepe un copil este până la vârsta de 35 de ani, potrivit oamenilor de știinţă americani de la Universitatea din California. Explicaţia este că, odată cu înaintarea în vârstă, numărul ovulelor scade substanţial. În plus, cele care rămân își pierd din calitate, iar acest lucru crește riscul de avort spontan sau de naștere a unui copil cu malformaţii. De asemenea, în cazul bărbaţilor, odată cu înaintarea în vârstă, procesul natural de eliminare a spermatozoizilor care suferă mutaţii ale ADN-ului nu se mai realizează la fel de eficient. Prin urmare, calitatea spermei este afectată.

Mizează pe colagen

O consecinţă firească a înaintării în vârstă este scăderea producţiei de colagen şi de elastină, proteine responsabile de fermitatea şi de elasticitatea pielii. Acest proces se resimte începând cu vârsta de 30 de ani, când îşi fac apariţia primele riduri. Pentru a compensa acest neajuns al pielii, se recomandă cremele hidratante pe bază de colagen. Dermatologii spun că acestea pot fi folosite indiferent de tipul de ten.

Deoarece în apropierea vârstei de 40 de ani pielea pierde şi rezerve importante de acid hialuronic, se recomandă creme care au în compoziţie această substanţă, dar şi vitaminele C şi E, care luptă împotriva radicalilor liberi.

Criza vârstei de mijloc există!

Joburile solicitante şi, implicit, oboseala cronică sunt factori care adâncesc „criza vârstei de mijloc". Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Institutul britanic „Relate" pe un eşantion de 2.000 de voluntari. Deşi psihologii spun că aşa-numita „criză a vârstei de mijloc" este numai un mit, există persoane care, în jurul vârstei de 40 de ani, trec prin momente dificile. Explicaţia: ai familie, presiunea de la serviciu este imensă, iar grijile materiale sunt tot mai mari. Criza vârstei mijlocii afectează în egală măsură bărbaţii şi femeile.

Cum «arată» viaţa la pensie

Pensionarea reprezintă o perioadă dificilă pentru cele mai multe cupluri. Dacă până în acel moment viaţa lor s-a împărţit între locul de muncă şi treburile casei, cei doi parteneri se trezesc dintr-o dată că au foarte mult timp liber la dispoziţie, pe care nu au cu ce să-l umple. De aceea, riscul de depresie este foarte mare.

Potrivit psihologilor, după 60 de ani, începe o perioadă minunată din viaţă, întrucât cei doi parteneri pot experimenta lucruri pe care nu le-au putut face până atunci, fie din cauza responsabilităţilor, fie pe fondul lipsei timpului liber. Această etapă a vieţii însă poate fi prielnică învăţării unor lucruri noi, de exemplu, utilizarea calculatorului şi învăţarea unei limbi străine. De asemenea, partenerii îşi alocă unul celuilalt mai mult timp, ceea ce va consolida relaţia. Multe persoane consideră că viaţa lor începe cu adevărat de-abia după pensie.

Specialistul nostru

Lena Rusti
psiholog psihoterapeut

Fiecare vârstă are farmecul ei şi ne aduce împliniri şi deopotrivă neîmpliniri. Însă în forul nostru interior avem capacitatea de a ne adapta la trecerile de la o etapă a vieţii la alta. Fiecare perioadă are ceva specific, însă, de departe, vârsta de 30 de ani este specială, deoarece ne pregătim să ne acceptăm maturitatea. Iar resursele le găsim în interior. Aşa se explică de ce unele persoane se confruntă cu stări de depresie (consideră că nu au făcut nimic notabil până atunci), iar altele strălucesc.După 40 de ani, cei mai mulţi bărbaţi se confruntă cu criza vârstei de mijloc, iar unele femei simt energie interioară care le împinge să facă lucruri pe care nu le-ar fi făcut niciodată. După vârsta de 50, respectiv de 60 de ani, trebuie multă atenţie la stările emoţionale, deoarece se pot aprofunda stările de depresie (copiii pleacă de acasă, vine perioada pensiei).

Dr. Adrian Stănescu
medic primar gerontolog

Prin terapii antiaging trebuie să se înţeleagă şi la noi prevenţia proceselor de îmbătrânire la nivel celular, în general, nu numai la nivelul pielii. Cu alte cuvinte, îmbătrânirea este un proces general de degradare celulară, ireversibil, dar care poate fi încetinit. Am să enumăr câteva terapii antiaging la îndemâna tuturor. În primul rând, recomand consumul de fructe care conţin antioxidanţi puternici. Cele mai bune surse sunt citricele, care conţin vitamina C, şi strugurii, care conţin resveratrol. Un alt factor antiaging este activitatea fizică, câte 30 de minute zilnic. În plus, se va pune accentul pe eliminarea unei serii de factori care accelerează îmbătrânirea. Printre ei se numără fumatul, consumul de alcool şi de grăsimi saturate. În acelaşi timp, nu trebuie neglijate boli precum diabetul şi hipertensiunea arterială.