Mutaţiile virusului gripal

În ultima lună, am auzit vorbindu-se tot mai des despre iminența unei pandemii de gripă. De unde toată această „frică” de virusurile gripale? Și de ce vorbim de o epidemie de gripă aproape de vară, când sezonul ei ar fi trebuit să se încheie până acum?

Paginile online ale celor mai prestigioase instituții naționale și internaționale de control al bolilor transmisibile sunt actualizate în permanență cu informații despre virusurile gripale, despre cum să învăţăm să ne protejăm și despre cum să recunoaștem că am contractat noul tip de virus gripal H1N1, denumit în mod eronat porcin.

De unde preocuparea obsesivă și alarmarea specialiștilor? Să fie din cauză că virusurile gripale sunt printre cele mai agresive forme din câte se cunosc, se transmit foarte ușor (prin aer), iar omul are o receptivitate maximă faţă de acești agenți patogeni?

Specialiștii în epidemiologie ne asigură că toate variantele de mai sus sunt corecte. Însă tot ei atrag atenția că aceste virusuri gripale pot fi „învinse” foarte ușor cu o imunitate bună și cu… propriile lor arme de apărare!

Au tactică de supraviețuire

Niciun curs de supraviețuire existent pe piață nu ne-ar putea învăța atâtea tehnici de eludare a pericolului câte am putea învăța studiind virusurile gripale. Pentru a supraviețui tratamentelor sau vaccinurilor dezvoltate în ultimii ani cu scopul fie de a le ucide, fie de a le inhiba înmulțirea în organism, virusurile gripale suferă constant anumite transformări de structură. Luna aceasta vorbim, într-adevăr, de virusul gripal de proveniență porcină, însă lunile viitoare vom auzi de un cu totul alt virus.

Extraordinar este că astfel de transformări nu se fac aleatoriu, ci la intervale de timp bine determinate. Mai mult, tocmai pentru a deveni mai puternice, virusurile traversează granițele și se recombină cu cele din regnul animal. Rezultatul: apar virusuri mai puternice  și cu potențial pandemic (de a se transmite pe suprafețe extinse) foarte mare.

Se camuflează o dată la doi ani

La fiecare doi ani, virusurile (A și B) suferă o cosmetizare, menită să păcălească vigilenţa sistemului imunitar uman. Urmarea: anticorpii noștri, care se formaseră la ultima întâlnire cu virusurile sau dobândiţi prin vaccinare, nu vor mai recunoaște formele noi, iar virusul va reuși să treacă de barierele de apărare.

O dată la aproximativ 10 ani, virusurile umane de tip A se modifică radical. Iar modalitatea găsită este extrem de ingenioasă: prin combinarea tulpinelor de virus între ele (mai ales cu cele care afectează animalele). Astfel iau naștere virusuri mai puternice, mai agresive și mai „inteligente”.

Specialistul nostru

Prof. dr. Adrian Streinu Cercel

medic primar boli infecţioase
Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balș”

Virusurile animale încearcă să „anihileze” omul și, pentru asta, scopul scuză mijloacele. Astfel că încearcă să depășească barierele și se duc la rudele lor (virusurile gripale umane) pentru a se asigura că pătrund în organismul uman.

Noile virusuri, deși sunt mai agresive, dau simptome asemănătoare: febră mare, dureri musculare, stare generală proastă. Cât despre noua tulpină descoperită, avem capacitatea în România de a pune un diagnostic exact de gripă porcină în maximum cinci ore de la recoltarea analizelor de la persoana suspectă.

Virusurile A, cele mai agresive

Există trei tipuri de virusuri gripale: A, B și C.  Virusurile de tip C sunt mai puţin agresive și se transmit mai greu. Drept urmare, nu prezintă risc de epidemie.Cele mai agresive virusuri sunt cele de tip A, care au creat în repetate rânduri epidemii în lume. Gazdele naturale ale virusurilor de tip A sunt păsările sălbatice, care le răspândesc pe parcursul traseului lor migrator.

Virusurile de tip A se impart în mai multe categorii, în funcţie de cele două proteine de pe suprafaţa lor: hemaglutinina (H) și neuraminidaza (N). În funcţie de tipul de neuraminidază și de hemaglutinină,  virusurile de tip A pot îmbolnăvi oamenii, păsările (domestice), porcii ori caii.

Spre deosebire de virusurile A, cele de tip B s-au găsit până acum doar la oameni și nu se împart în mai multe subtipuri. Mai mult, prezintă un risc epidemic mai mic și aproape nul de pandemie (epidemie extinsă, pe mai multe teritorii).

Când devine transmisibil?

Atâta timp cât un nou virus format prin combinarea a două virusuri nu este transmisibil de la om la om (ci doar de la animal la om), riscul de a provoca o epidemie nu există. Chiar dacă virusul a fost transmis la o altă persoană, tot nu este considerat destul de puternic. Periculozitatea lui crește atunci când cea de-a doua persoană contaminată transmite virusul mai departe, unei a treia. În această situaţie, virusul este declarat oficial ca având potenţial pandemic.

Un strănut infectează 150 de persoane!

Pentru a-și crea mecanismul perfect de contaminare, virusurile gripale au găsit cea mai rapidă modalitate de transmitere: pe cale aeriană. Adică ne-am putea îmbolnăvi dacă am respira același aer cu o persoană bolnavă și dacă am duce la gură sau la nas mâna cu care am atins o suprafață contaminată. Ca să înțelegi ușurința cu care se poate transmite, imaginează-ți că, dacă ai fi contaminal cu virusul gripal, ai putea îmbolnăvi, cu un singur strănut, peste 150 de persoane!

Mai mult, putem transmite mai departe acest virus până în a 10-a zi de la contaminare. Iar virusurile pot supraviețui și în afara organismelor-gazdă, pe diferite suprafețe. De exemplu, pe suprafețele dure, fără pori (cum sunt cele din plastic) pot supraviețui și două zile.

Pe piele, în schimb, acești inamici mor după doar 5 minute. Partea bună: sunt destul de sensibili la temperaturi ridicate. De exemplu, pot fi inactivați în urma expunerii pentru mai mult de 60 de minute la o temperatură mai mare de 56 de grade Celsius. De aceea, nu există niciun risc să ne îmbolnăvim de gripă porcină dacă mâncăm carne de porc infectată.

Cu mască sau fără?

Medicul nu ţi-a recomandat mască și nu te-a instruit cum să o folosești? Mai mult, în regiunea în care stai nu s-a înregistrat o epidemie de gripă? Atunci renunţă la idee! S-a dovedit că, dacă este folosită incorect, masca poate face mai mult rău decât bine, deoarece se poate impregna cu virusuri, avertizează chiar Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Cele mai riscante sunt măștile cu purtări multiple. Este indicat să porţi mască în cazul unei epidemii, însă numai de unică folosinţă și numai după ce te asiguri că ai învăţat să o așezi pe faţă (în contact direct cu pielea, astfel încât să nu lași spaţii).

Ce sunt antiviralele

În cazurile mai puţin severe de gripă, medicul îţi poate recomanda medicamente de atenuare a simptomelor,

cum sunt antipireticele (paracetamol) pentru scăderea febrei și suplimentele nutritive pentru întărirea sitemului imunitar. Antiviralele, în schimb, nu atenuează doar simptomele, ci opresc multiplicarea virusului în organism.

Există două clase de antivirale: medicamente care inhibă neuraminidazele (oseltamivir și zanamivir) și medicamente care inhibă hemaglutininele (amantadina și remantadina). În funcţie de virusul gripal cu care ai fost contaminat, medicul îţi va recomanda unul dintre cele patru medicamente. Noul virus, aşa-zis porcin, s-a dovedit a fi „sensibil” la acţiunea inhibitorilor de neuraminidaze.

Vaccinurile,înainte de atac

În comparaţie cu antiviralele, vaccinurile sunt pentru prevenire. Însă și acestea ar trebui să fie făcute cu aproximativ două săptămâni înainte ca virusul gripal să intre în circulaţie. De regulă, în România gripa „sosește” la începutul iernii, în decembrie, și ţine până către sfârșitul primăverii.

Însă modificările climatice au făcut ca virusurile gripale să îşi extindă perioada de acţiune. Iar atunci când virsurile suferă modificări drastice (cum este cazul unirii cu cele aviare sau cele porcine), periodicitatea devine un element variabil. Cum aproape în fiecare an ne așteptăm la o modificare a tulpinii virusurilor gripale, și vaccinurile scoase pe piaţă sunt diferite de la an la an. Astfel se explică de ce avem nevoie de o nouă doză, deși ne-am vaccinat anul trecut.

Specialistul nostru

Dr. Filip Ariciu Drăgulescu

medic specialist epidemiologie

Medicamentele antivirale nu ar trebui considerate un înlocuitor al vaccinului antigripal, deoarece ele nu pot preveni contaminarea cu virusurile gripale. Acestea sunt eficiente însă în tratarea gripei. Condiţia este să fie administrate în primele 48 de ore de la instalarea primelor simptome ale acestei afecţiuni.

Tratamentul cu antivirale durează, în medie, cinci zile. Trebuie să subliniem faptul că antiviralele se folosesc num

ai la indicaţia medicului de familie şi nu este recomandată utilizarea lor în mod abuziv. Campania pentru vaccinarea împotriva virusurilor gripale de sezon (normale) începe în fiecare an în luna septembrie, fiind implementată la nivel naţional, prin direcţiile de sănătate publică. În momentul de faţă, nu este primordial să ne facem vaccinul, pentru că a trecut pericolul epidemiei.

Când eşti gripat, foloseşte doar batiste de hârtie, de unică folosinţă