Mircea Bârsan, chirurg: „În medicină e ca pe vremea lui Ceauşescu“

Doctorul Mircea Bârsan este de părere că statistic stăm mai prost decât Bulgaria şi Albania în ceea ce priveşte situaţia sistemului medical. Chirurgul vorbeşte, într-un amplu interviu, despre viitorul sumbru al medicinei româneşti, dar şi despre el, medicul care locuieşte în spital şi care a refuzat să ia vreodată şpagă.

Lipsa banilor şi dezinteresul autorităţilor centrale faţă de sistemul medical aruncă România cu 20 de ani în urmă. Atunci, chirurgii operau trei luni, iar alte trei stăteau. În prezent nu s-au schimbat foarte multe lucruri, aşa că doctorii operează „când-cum", spune Mircea Bârsan, preşedinte la Colegiul Medicilor Cluj.

Gravidele din Vest fug în Ungaria să nască, speriate de pericolele şi murdăria din maternităţile româneşti

Citiţi şi: Primarul Oprescu despre tragedia de la maternitatea Giuleşti: "Lipsa de disciplină din spitale se manifestă din ce în ce mai mult"

S-a mutat la Cluj-Napoca în urmă cu 20 de ani, la Institutul Inimii, unde s-a dedicat total pacienţilor săi. El locuieşte în spital, pentru a putea supraveghea cât mai bine activitatea medicilor şi evoluţia bolnavilor. În vara lui 2011, Bârsan - specializat în chirurgie cardiovasculară şi generală - se va pensiona la vârsta de 65 de ani.

Recent s-a decis diminuarea fondurilor pentru numărul de operaţii cardiovasculare, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi.

Dacă nu ai bani, nu se poate face medicină. Pe toată ţara au fost repartizaţi bani pentru ca 300 de copii să poată beneficia de operaţii. Cu bani puţini nu se poate face sănătate de calitate, iar educaţia oamenilor în contextul actual lasă mult de dorit. Toţi cred că li se cuvine, au drepturi, dar nu şi obligaţii, pentru că aşa îi învaţă televizorul. Când vede că unul are nu ştiu ce maşină şi se plimbă, el se întreabă: „Eu de ce să nu am?"

Dacă sunt bani pentru 300 de copii, cel de-al 301-lea ce face?

Stă la coadă şi aşteaptă alţi bani. Asta e situaţia noastră ingrată. Ai bani pentru un număr de bolnavi şi atât. Sunt mai mulţi bolnavi, iar noi avem liste de aşteptare. Suntem puşi în situaţia să să alegem dintre doi sau cinci bolnavi, iar restul îi punem pe lista de aşteptare. Unii mor pe listele de aşteptare...

Ce imagine v-aţi făcut după toţi aceşti ani?

Sunt obişnuit cu asta de ani de zile. Pentru mine nu s-a schimbat nimic. Sunt mai detaşat, deoarece şi acum, şi pe vremea lui Ceauşescu era la fel. Operam trei luni, când ne dădea ministerul bani, şi trei stăteam. Acum operăm aşa, de la o zi la alta.

Unde mai e ca la noi?

În Europa, stăm mai prost decât Bulgaria şi Albania. Nu o duc nici ei bine, dar sănătate au. Medicina nu se poate face fără bani, iar pentru acest domeniu ei alocă mai mulţi bani. Bani pentru operaţii, pentru aparate... Noi avem aparate foarte vechi, iar curăţenia nu se face bine fiindcă nu ai cu ce. E degringoladă. E greu să ţipi la o infirmieră că nu ai cu ce, când tu îi dai 600 de lei pe lună. E bulibăşeală naţională, dar n-ai ce-i face.

„Peste 10 ani nu va mai avea cine să opereze în România"

Cât de pregătită e noua generaţie pentru a face faţă la ceea ce va urma, în cazul în care situaţia nu se schimbă?

Sunt blocate posturile şi nu au unde să profeseze. Eu am 65 de ani, conferenţiarii au 58, urmează chirurgii, care au în jur de 45-50 de ani şi care sunt foarte buni, dar mai trebuie o nouă generaţie de chirurgi, absolvenţi de rezidenţiat. Să îi bagi pentru început în medicină, ca să fie  pregătiţi, antrenaţi, şi să îi poţi aduce pe post peste 10 ani. Dacă în doi-trei ani nu se deblochează posturile, peste 10 ani nu va mai avea cine să opereze în România. Şi atunci tinerii pleacă în străinătate. Acolo nu li se asigură o slujbă de chirurg principal, dar capătă experienţă. Vor lucra ca şi chirurg doi, chirurg trei, câştigă material, experienţă, învaţă dintr-un un sistem care e foarte bine pus la punct. În speranţa că se vor întoarce peste 10 ani în ţară, vor ajunge şefi aici, când se va limpezi situaţia...

Unde dă greş sistemul nostru medical?

Sistemul e administrativ, majoritatea spitalelor nu sunt reparate de 20 de ani. Se adaugă vechimea, uzura. Noi suntem o excepţie în Cluj. Cât era Emil Boc primar, ne-a dat o grămadă de bani să reparăm spitalul, asta e realitatea. După ce a devenit premier, banii s-au înjumătăţit. Există promisiuni că Primăria ne va da bani să reparăm un etaj al Institutului. Dar spitale precum cele din Gherla, Câmpia Turzii şi Huedin nu ştiu ce viitor va avea. Există o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului care prevede descentralizarea spitalelor, acestea vor trece la Consiliile Judeţene sau la primării, care nu vor avea putere să le susţină financiar. Nu ştiu cum se va putea pune în aplicare la români. Ideea e bună, dar la noi, managerii vor fi numiţi de primari. Vine primarul cu neamul lui şi îl pune director, iar el habar n-are ce e ăla un spital.Trebuie făcut ceva. E greu, dar se poate. Începând rând pe rând, începând cu o reorganizare în Ministerul Sănătăţii, cu o creştere a finanţării în sistemul de sănătate, cu reorganizarea spitalelor, dar controlată şi reorganizată programa de lucru a doctorilor şi şcolarizarea lor. În afară de ministru şi de secretarul de stat, de la directori în jos trebuie să fie profesionişti. În prezent, inclusiv directorii sunt numiţi politic, care, la rândul lor, îşi pun pilele pe posturi.

"E greu să ţipi la o infirmieră că nu ai cu ce, când tu îi dai 600 de lei pe lună."
Mircea Bârsan
doctor

„Roboţii chirurgicali au fost o risipă"

Doctorul Bârsan crede că viitorul sistemului medical din România se anunţă sumbru 

A rămas medicina cu ceva în ultimii 20 de ani?

S-a adunat experienţa doctorilor de 20 de ani. Înainte de Revoluţie nu aveai voie să ieşi din ţară. De asemenea, de-a lungul anilor s-au cumpărat foarte multe echipamente de radiologie, radiografie, computere tomograf, care nu existau acum 15 ani. Echipamentele sunt din ce în ce mai bune, dar la numărul de bolnavi din ţara asta sunt insuficiente. De aceea se formează cozile.

Recent s-au cumpărat roboţii DaVinci, la un preţ de două milioane de euro bucata.

Roboţii au fost o risipă. Când nu ai bani de medicamente compensate, când nu ai bani să întreţii medicină obişnuită, să cumperi detergenţi sau să speli vasele, tu cumperi roboţi pe credit guvernamental (ministerul a achiziţionat 10 roboţi de tip DaVinci - n.r.). Ca şi când mi-aş cumpăra Mercedes, dar nu am bani decât de o Skoda.

De ce veţi ieşi la pensie şi nu veţi continua să profesaţi, aşa cum mulţi o fac?

Hotărârea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca spune că, la 65 de ani, medicii trebuie să iasă la pensie. Eu respect legile. Nu caut să-mi pun pile sau să mă folosesc de alte mijloace neconvenţionale.

Locuiţi în Institut şi pacienţii spun că aţi ales mereu să fiţi corect.

Bunicul meu mi-a spus să nu mă bag în niciun partid şi să nu iau bani de la bancă. N-am făcut-o. Am fost membru al Partidului Comunist, dar de atunci nu. Oricum, Partidul Comunist nu s-a desfiinţat oficial în România. Acesta s-a divizat în mai multe partide, cele existente acum. Eu practic am două salarii. Unul de profesor la UMF şi altul la spital, care mulţi ani a fost doar jumătate de normă. Ca să-mi cumpăr maşină am făcut leasing, nu am avut bani să-mi cumpăr direct. Ca să‑mi cumpăr o casă, iar nu am avut bani. Trebuia să mă împrumut la bancă, dar nu am făcut-o. Am copiii şi nevasta în Bucureşti, dar nu mă deranjează asta. Adevărul e că, fiind singur aici, ce rost avea să-mi fac ospătărie? Mă duceam seara, mâncam ceva în zonă şi îmi ajungea.

De ce nu aţi ales să fiţi ca „ei", respectiv din categoria medicilor care acceptă „plicul"?

Sunt chirurgi care cer bani, dar nu ai ce face dacă bolnavul asta vrea. E şi mentalitatea românească, şi bulgărească, şi turcească: dacă i-ai dat ceva înainte doctorului, l-ai cumpărat şi are mai multă grijă de tine. În Ardeal se întâmplă asta mai puţin, dar în sud aşa e. Că dacă l-ai cumpărat pe doctor, el te scoate cu viaţă, dar el te scoate cu viaţă oricum, pentru că asta e meseria lui. Au venit şi la mine cu bani, dar nu am acceptat.

Ce o să faceţi după ce vă pensionaţi?

Legal am dreptul să rămân în spital, ca medic primar, până la 70 de ani, dar nu ştiu dacă fac asta. Pot să dau consultaţii private sau să merg la casa părinţilor în Făgăraş şi să cresc căţei.

Sunteţi mulţumit de ceea ce aţi realizat?

Da, sunt mulţumit, dar privesc cu îngrijorare ce se alege de ţara asta şi de medicină în special. Bolnavii au dreptate cu ce li se întâmplă prin spitale. Iar pe doctori nu poţi să-i pui să muncească mai mult, pentru că aşa e legislaţia. Plus că şi ei sunt nemulţumiţi de banii pe care îi câştigă şi se întreabă: „Dacă nu mă plătesc, de ce să muncesc"? Dar şi când Casa de Asigurări de Sănătate îşi bate joc de ei şi le dă 10 lei pe o consultaţie... Cine munceşte pe 10 lei şi să mai aibă şi responsabilitate?

"În prezent, inclusiv directorii spitalelor sunt numiţi politic, care la rândul lor îşi pun pilele pe posturi."
Mircea Bârsan
doctor

Supărat pe preşedintele Băsescu

„Nu am acceptat bani de la pacienţi“, spune profesorul Bârsan

Mircea Bârsan, preşedintele Colegiului Medicilor Cluj, i-a trimis, la sfârşitul lunii martie, o scrisoare deschisă lui Traian Băsescu, preşedintele României, după ce şeful statului a afirmat că 40% din diagnosticele medicilor din România sunt greşite.

„Vă mulţumesc Dvs. - Preşedintele României - pentru faptul că mi-aţi atras atenţia în timp util, în prag de pensionare, despre faptul că toată viaţa mea am fost un prost, poate chiar un tâmpit, exercitând profesia de medic. Dacă nu ar fi fost făcută public părerea Dvs. despre medicina română, în prostia mea aş fi vrut să continui să tratez pacienţi, să îi diagnostichez greşit şi să operez persoane sănătoase", a afirmat Bârsan în scrisoare.

Medicul e supărat şi acum pe afirmaţiile preşedintelui, motiv pentru care şi răspunde la telefon cu „Să trăiţi bine!", sloganul de campanie folosit de Băsescu.

Referitor la scrisoare, doctorul nu se aştepta să primească un răspuns. „Am declanşat un scandal atunci. Fiind la Colegiu, eu văd ce se întâmplă de doi-trei ani. În condiţiile în care un preşedinte vine şi toarnă paie peste foc fără să aibă cifre oficiale, atunci agravează neîncrederea bolnavilor în sistemul sanitar şi sperie populaţia. E un lucru negativ psihic asupra unui mare grup de oameni. Noi avem patru-cinci milioane de bolnavi", a afirmat Bârsan.

Curriculum Vitae

Medicul s-a născut la Bucureşti, pe 1 aprilie 1945. A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila" din Capitală, în 1968, cu specializarea Chirurgie cardiovasculară şi generală.

A lucrat o perioadă la Spitalul Fundeni, după care, în 1991, a plecat în Ardeal, la Institutul Inimii din Cluj-Napoca. După 1989 a efectuat o serie de specializări în Austria, SUA, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Germania.

În 1997 şi-a luat doctoratul la aceeaşi universitate pe care a absolvit-o. În prezent, profesorul Mircea Bârsan este preşedintele Colegiului Medicilor Cluj şi şeful Clinicii de chirurgie cardiovasculară de la Institutul Inimii „N. Stăncioiu" din Cluj-Napoca. Totodată, el este, din 1993, şi profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca.