Legea autismului aduce, teoretic, servicii suportate de către stat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Parlamentul a adoptat în 12 iulie legea 151 privind serviciile specializate integrate adresate persoanelor cu tulburări autiste. Legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2011 şi se vrea a fi primul act normativ care va reglementa problema autismului şi a finanţării.

Citiţi şi:

Episodul 3. "Mulţi încă cred că autiştii ar trebui închişi în centre"

Episodul 2: “Am ajuns să avem până la 10 cazuri noi de autism pe săptămână. Este o nenorocire!”

Episodul 1: Medic: „Cum poate un părinte cu 10 milioane să susţină terapia unui copil autist?”

Psihologul dr. Domnica Petrovai, unul dintre reprezentanţii Ministerului Sănătăţii care au contribuit la redactarea legii, a făcut cunoscute pentru adevarul.ro o parte dintre prevederile înscrise în normele de aplicare ale legii.

Prin noua lege va fi efectuat mai întâi un screening (depistarea cazurilor înainte de apariţia simptomelor n.r.) pentru a se stabili câţi copii prezintă risc de tulburare de spectru autist.

Screeningul va fi realizat de către medicul de familie. Psihiatrii din centrele de sănătate mintală  din fiecare oraş vor coordona şi vor realiza pregătirea medicilor de familie pentru a putea sesiza copiii cu autism. Practic, fiecare centru de sănătate mintală din ţară va avea responsabilitatea realizării acestui screening în mod obligatoriu. Ulterior, aceste date trebuie trimise la Centrul Național de Sănătate Mintală (CNSM) pentru a se putea face o estimare a costurilor serviciilor viitoare. În funcţie de câţi copii prezintă risc de autism, vom putea estima de ce servicii este nevoie şi de cât personal”, afirmă psihologul dr. Domnica Petrovai (foto), de la Centrul Național de Sănătate Mintală.

Domnica Petrovai

Servicii specializate în autism în centrele de sănătate mintală

Potrivit reprezentantei Centrului Național de Sănătate Mintală,  în cadrul filialelor regionale subordonate CNSM vor fi implementate servicii specializate. „Practic, vor exista un fel de servicii specializate în autism în cadrul centrelor. Medicul dă referinţe către un psiholog clinician din Centrului de Sănătate Mintală, care trebuie să stabilească partea de diagnostic. Psihiatrul specializat în autism din centru elaborează un plan de intervenţie, care poate fi aplicat acolo - copilul vine la instituţia respectivă. Dacă el este din altă localitate, primeşte un plan de intervenţie elaborat de psihologul clinician şi medicul psihiatru respectiv pentru a-l aplica acasă, urmând ca acolo să i se ofere serviciile care sunt disponibile în localitatea respectivă”.

Achiziţionarea de instrumente necesare pentru efectuarea screeningului, dar şi angajarea de noi specialişti, se va bugeta prin Programul Naţional de Sănătate Mintală.

Va fi nevoie de psihologi, pedagogi, de o resursă umană extraordinară pentru acest lucru. Nevoile sunt uriaşe, dar nu se ştie câţi bani ar fi necesari. După  screening se va estima. Decizia banilor se va lua la Guvern, după ce se va primi estimare din fiecare judeţ privind zonele cu risc”, mai spune Domnica Macovei, adăugând că estimarea se va putea face cel mai probabil în prima parte a anului 2011.

Decontarea terapiei, la mâna Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

Copiii cu tulburare de spectru autist au nevoie de stimulare continuă. Pentru recuperare, în funcţie de specificul fiecărui copil, este nevoie de terapie comportamentală aplicată, terapie prin joc, prin mişcare, prin muzică sau stimulare senzorială. Pentru terapia copiilor lor, părinţii sunt nevoiţi să scoată din buzunar până la 1.500 de euro pentru că serviciile psihologilor nu sunt recunoscute de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Decontarea serviciilor va fi probabil un obiectiv pe termen mediu sau lung. CNAS nu plăteşte terapia comportamentală. Ceea ce putem noi face este  ca prin Programul Naţional să fie, aşa cum prevăd normele, resurse pentru contractarea serviciilor de terapie comportamentală. Acest lucru înseamnă, de exemplu, că dacă există un centru de sănătate mintală în Constanţa, care are un număr limitat de angajaţi şi competenţe limitate, să poată subcontracta un terapeut extern care să ofere terapie pentru copiii ăştia. Nu se va face prin CNAS, ci din resursele lor”, mai spune reprezentanta Centrului Național de Sănătate Mintală.

Potrivit articolului 5, alin. 2, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împreună cu Ministerul Sănătăţii, Colegiul Medicilor din România şi Colegiul Psihologilor din România stabilesc, de comun acord, “practicile şi procedurile prin care sunt furnizate serviciile privind depistarea activă precoce şi serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale din cadrul programului naţional de sănătate mintală”. Totodată, CNAS este una dintre instituţiile care elaborează normele.

Contactat de adevărul.ro, preşedintele CNAS Lucian Duţă a spus că “se va documenta” în privinţa noii legi, dar şi a alocării de fonduri. Ulterior, preşedintele CNAS, care potrivit articolul 9 al legii 151, “aprobă prin ordin comun” împreună cu ministrul Sănătăţii normele, nu a mai putut fi găsit.

Formarea specialiştilor, suportată doar în centre

Părinţii ai căror copii au tulburări de spectru autist reclamă lipsa unor specialişti formatori în domeniul tulburărilor din spectrul autist.

O  problemă cu care ne confruntăm, noi părinţii, este lipsa de formare a specialiştilor, nu numai la stat, dar şi la privat. Nu toţi părinţii pot apela la consultanţi străini”, afirmă Andreea Sorescu (foto), preşedinta asociaţiei “Învingem Autismul”. Aceasta spune că părinţii au fost cei care au făcut eforturi pentru a aduce specialişti străni care să formeze terapeuţi.

image

Potrivit legii 151, se va forma o echipă multidisciplinară care va stabili diagnosticul şi planul de intervenţie. “Echipa multidisciplinară din centre va fi alcătuită din psihiatru, psiholog clinician, psihoterapeut - cel care face terapia comportamentală, kinetoterapeut şi logoped. Până acum, (copiii n.r.) erau văzuţi numai de un terapeut, o dată şi atât, ori numai de către un psihiatru. Ideea este să interacţioneze cu toţi oamenii ăştia”, afirmă Domnica Petrovai.

Potrivit acesteia, pregătirea specialiştilor din centre se va face prin asociaţiile profesionale recunoscute de către Colegiul Psihologilor şi Colegiul Medicilor

 “Există mai multe asociaţii profesionale  în România care oferă servicii de training. Formatorii din cadrul lor  vor face training pentru personalul din centrele de sănătate mintală, iar plata se va face prin Programul Naţional”.

Potrivit preşedintelui Colegiului Psihologilor, prof. dr. Mihai Aniţei (foto), în cadrul asociaţiilor profesionale “s-a format un cerc din ce în ce mai mare de specialişti, care au asigurat dreptul de formare prin intermediul instituţiilor care asigură nu numai partea legală, ci şi partea de formare, verificare – Colegiul Medicilor, Psihologilor, al Asistenţilor Social”. „Trebuie doar ca aceste asociaţii să fie atestate de către noi”, mai spune preşedintele Colegiului Psihologilor, instituţia care, potrivit legii 151, articolul 7, va asigura competenţa în „furnizarea servicilor specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist”.

Mihai Aniţei

La rândul ei, prof. univ. dr. Irina Holdevici, vicepreşedinta Comisiei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie şi formator în Asociaţia de Hitnoterapie şi Psihoterapie Cognitiv Comportamentală, atrage atenţia că “aproape toţi psihologii din Colegiu care se specializează se autofinanţează”. “Chestiunea cu finanţarea ar putea fi în orice domeniu al psihologiei aplicate. Aşa avem nevoie de finanţare pentru specialişti în schizofrenie. Nu numai aceşti copii ar avea nevoie de specialişti finanţaţi. Din nefericire, părinţii plătesc programele educaţionale formative şi terapeutice”, adaugă prof. univ. dr. Irina Holdevici, din cadrul Colegiului Psihologilor.

Autismul, introdus ca modul în Rezidenţiat

Prof. dr.  Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor  şi rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, afirmă că are în pregătire un program de instruire în autism în parteneriat cu specialiştii olandezi. “Suntem în discuţii cu olandezii pentru că noi nu am avut nicio experienţă în autism şi atunci este bine să învăţăm din experienţa unui sistem care este şi performant în acest domeniu. Curricula va fi definitivată pe la jumătatea lunii ianuarie, iar din martie sperăm să începem cursurile la Universitatea din Iaşi”, afirmă preşedintele Colegiului Medicilor.

Potrivit acestuia, cursurile vor fi atât pentru medici - depistarea precoce, psihologi – elemente de terapie, dar şi pentru părinţi. “Finanţarea cursurilor va fi din fonduri proprii, iar pe parcurs sperăm să accesăm fonduri europene. În prima etapă, cursanţii nu vor plăti. Mai departe, trebuie să vedem cât putem să susţinem”, mai spune rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi.

Prof. dr.  Vasile Astărăstoae (foto) are în plan să introducă în rezidenţiat, la Iaşi, un modul în care medicii să “fie familiarizaţi cu privire la autism şi cu ce trebuie să urmărească”. “Într-un termen realist, cred că într-un an de zile putem să introducem modulul pentru autism. Mai devreme nu, pentru că rezidenţiatul începe la 1 ianuarie şi lucrurile trebuie făcute bine, meticulous. Într-un an ar fi bine să începem la Iaşi, ca staţie pilot, şi mai apoi să extindem în toată ţara”, mai spune preşedintele Colegiului Medicilor, care speră că noua lege care va intra în vigoare de la 1 ianuarie “nu se va aplica doar formal, ca multe altele”.

Vasile Astărăstoae

Integrarea educaţională a autiştilor, rămasă în afara legii

Problema refuzului de a fi primiţi în grădiniţe şi şcoli, cu care se confruntă mare parte a copiilor diagnosticaţi cu tulburare de spectru autist, nu îşi găseşte rezolvarea nici  în legea 151.

Din perspectiva acestei legi, dacă practic în cadrul Centrului de Sănătate Mintală se face un program de intervenţie, el va trebui aplicat şi în mediul educaţional. Legea nu specifică şi partea de educaţie pentru că s-a considerat că ţine de Legea educaţiei. De aceea, va trebui să avem mare grijă după ce va fi aprobată, când vor fi scrise normele de aplicare, să ne uităm ca cele pe Legea autismului să fie complementare cu normele din Legea educaţiei. Teoretic, părintele ar trebui să vină cu un program de la centru, iar educatorul să fie specializat să îl aplice, să ştie să facă. Oricum, este o responsabilitate pe un om care nu are pregătirea necesară. Aşa cum în centrele de sănătate trebuie pregătiţi şi în mediul educaţional ar trebui la fel. Este foarte importantă colaborarea dintre ei. Asta ne dorim, sper să se întâmple cât mai curând”, a afirmat dr. psih. Domnica Petrovai, unul dintre susţinătorii legii.

Legea autismului va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2011 şi rămâne de văzut dacă autorităţile vor găsi mijloacele şi resursele materiale şi financiare pentru ca persoanele diagnosticate cu autism să poată beneficia de servicii profesioniste şi decontate de către stat.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite