Maladia Alzheimer, de la 45 de ani

Stresul, dublat de alte cauze, face ca bolile de memorie să se manifeste tot mai devreme. Impactul acestor boli va creşte exponenţial începând cu anul 2025, când vârstnicii vor reprezenta 40% din populaţia României, prognozează specialiştii.

Dacă până acum se vorbea despre boli de memorie, cu precădere despre Alzheimer, doar la persoanele trecute de 70 de ani, la ora actuală simptomele lor au început să apară la persoane de 45-50 de ani.

Medicii neurologi şi de geriatrie susţin că scăderea vârstei la care apar primele semne ale bolii este cauzată în primul rând de anxietăţile şi de depresiile netratate la timp, de stresul profesional şi cel social (nesiguranţa zilei de mâine) şi de medicamentele luate „după ureche", fără indicaţiile unui medic. Stresul creşte riscul de dezvoltare a unei depresii şi scade vârsta la care aceasta se manifestă.

Ce efect au depresiile netratate

Potrivit unui studiu al Fundaţiei „Ana Aslan International", în ultimul an, numărul celor cu tulburări anxios-depresive a crescut cu 25%, iar 90% din cei care suferă de acestea nu-şi recunosc afecţiunile, prin urmare nu le tratează şi fac depresii. Statisticile medicale arată că o depresie netratată timp de şase luni duce la o boală de memorie.

Fast-foodul ne îmbătrâneşte

Alimentaţia nesănătoasă, de tip fast-food, produsele modificate genetic şi mesele neregulate sunt alţi factori care scad vârsta la care apare boala Alzheimer. Se recomandă consumul de pâine făcută în casă, fructe (afine, mure, mere, portocale, kiwi, grepfrut, lămâi verzi, nuci, avocado), legume şi verdeţuri (ţelină, pătrunjel, linte, mărar, fasole verde), trei ouă pe săptămână (se spune că oul este mâncarea savantului datorită aminoacizilor esenţiali din albuş care sunt factori neuroprotectori) şi peşte (bogat în Omega 3 şi 6,
antioxidanţi şi substanţe cardioprotectoare).

Lipsa comunicării, altă cauză

Lipsa de comunicare este o altă cauză a tulburărilor anxios-depresive. Neimplicarea emoţională şi un dialog personal sărac afectează negativ creierul. Alţi factori sunt dezechilibrele hormonale importante şi traumatismele cerebrale. Medicii spun că prevenţia bolii Alzheimer şi a celorlalte suferinţe ale minţii nu este un lucru simplu, întrucât fiecare dintre noi îmbătrâneşte altfel. Prof. dr. Delia Podea, medic primar psihiatru specializat în terapia cu bătrâni, spune că, pentru a preveni boala, „trebuie să nu mai fim atât de stresaţi, să încercăm să avem o minte cât mai antrenată şi să mâncăm sănătos". Primul pas îl reprezintă diagnosticul de vârstă, care stabileşte vârsta reală şi modul în care îmbătrâneşte fiecare sistem în parte din organismul nostru.

Cum se stabileşte vârsta reală

Este o investigaţie amplă ce presupune:

-teste biochimice şi neuropsihologice;
-examinări imagistice (IRM, care stabileşte, de exemplu, pierderile de substanţă cerebrală albă, leziunile de tip ischemic)
-istoria personală a pacientului.