Lucruri mai puţin ştiute despre hormoni
0
Starea psihică, dar şi funcţionarea organelor interne sunt influenţate de hormonii sintetizaţi în organism. Aceştia controlează impulsurile şi emoţiile fundamentale precum atracţia sexuală, agresivitatea sau frica, stimulează creşterea şi contribuie la formarea identităţii sexuale.
Tot mai multe studii sugerează că viaţa ne este guvernată de hormoni şi că stimulii din lumea exterioară declanşează secreţii hormonale care ne fac să acţionăm la impuls, fără ca raţiunea să fie în vreun fel implicată.
Potrivit specialiştilor, glanda care coordonează secreţia de hormoni din organism este hipofiza. Fără hormonii sintetizaţi de hipofiză, alte glande precum tiroida, glandele suprarenale, ovarele şi testiculele nu se pot dezvolta şi nici nu pot funcţiona normal.
Odată secretaţi, hormonii intră în sânge şi se îndreaptă spre organele interne cărora le stimulează activitatea sau cărora, din contră, le inhibă funcţiile. Fiindcă schimbă ritmul de funcţionare a organelor, hormonii sunt vinovaţi, de exemplu, de faptul că emoţiile resimţite în mod repetat cu intensitate nu produc doar suferinţă psihologică, ci ajung să determine şi suferinţe organice.
Un amestec chimic de hormoni se află la baza iubirii, iar marile pasiuni sunt determinate de combinaţia a cel puţin şapte hormoni: estrogenul, testosteronul, adrenalina, dopamina, serotonina, oxitocina şi vasopresina. Aceştia acţionează în etape asupra creierului pe măsură ce stările noaste evoluează de la dorinţă şi atracţie către dragoste.
Condiţionează fidelitatea
Într-o primă etapă acţionează hormonii sexuali, estrogenul şi testosteronul, care stimulează la rândul lor producţia de adrenalină şi-i determină pe îndrăgostiţi să aibă primele reacţii care le trădează interesul faţă de persoanele de sex opus. Mai exact, determină accelerarea pulsului, dilatarea pupilelor, provoacă uscăciunea gurii şi transpiraţia palmelor.
Într-o a doua etapă intervine producerea de dopamină, hormon sintetizat şi atunci când corpul se relaxează, ca urmare a unei acţiuni plăcute precum masajul, dar şi după actele sexuale reuşite. Intervine apoi vasopresina, hormonul „fidelităţii", care menţine interesul viu al partenerilor unul faţă de celălalt.
Stimulează memoria socială
Oxitocina este un hormon secretat de către hipofiză, cu două roluri importante: determină contracţia uterului în timpul travaliului, iar după naştere, stimulează secreţia de lapte la nivelul glandelor mamare. Dar, pe lângă aceste roluri bine stabilite, oxitocina, numită şi hormon al afectivităţii, ne ajută şi în relaţiile sociale.
De exemplu, administrarea de oxitocină creşte încrederea în persoanele cu care intrăm în contact, iar un studiu recent a demonstrat că acest hormon este implicat şi în memorarea feţelor semenilor noştri. La această concluzie au ajuns cercetătorii germani de la Universitatea din Zürich.
Ei au monitorizat 41 de voluntari care au primit fie oxitocină, fie placebo. Apoi au privit 84 de fotografii ale unor persoane şi 84 de imagini ale unor obiecte. O zi mai târziu, voluntarii au văzut un set mai mare de poze din care trebuia să le identifice pe cele pe care le-au văzut cu o zi înainte.
În ceea ce priveşte recunoaşterea feţelor, cei care au primit oxitocină au avut rezultate mult mai bune decât cei care au primit produsul placebo. Ambele grupuri au avut însă o rată egală de recunoaştere a imaginilor cu obiecte, deci rezultatele indică faptul că oxitocina joacă un rol important pentru memorie numai în cazul recunoaşterii feţelor semenilor.
Protejează oasele şi muşchii
Hormon sexual feminin, estrogenul este implicat în protecţia vaselor de sânge cărora le menţine elasticitatea. În acest fel, estrogenul scade riscul de boli cardiovasculare. În egală măsură, estrogenul are efect protector şi asupra oaselor.
În cazul bărbaţilor, testosteronul este implicat în stimularea şi în menţinerea masei musculare şi poate determina un grad mai mare de competitivitate şi de agresivitate la persoanele care au o concentraţie
mai mare de hormon masculin în sânge.
Salvează inima de la moarte
Adrenalina este un hormon secretat de către glandele suprarenale în condiţii de stres. Ea ne ajută să ne mobilizăm şi să depăşim situaţiile-limită. Pentru unele persoane însă, administrarea de adrenalină poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte.
„Adrenalina se administrează în resuscitarea cardio-respiratorie pe cale intravenoasă, pentru că acest hormon stimulează muşchiul cardiac şi ajută la «repornirea» inimii", explică medicul cardiolog Dragoş Vinereanu de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
Se încarcă comentariile...
