Inamici moderni ai masculinităţii

Află cum acţionează aceşti duşmani

Evoluţia aduce avantaje, dar şi dezavantaje, iar noile ameninţări ale sexului „puternic“ poartă nume banale. Stresul, fumatul, sedentarismul şi alimentaţia dezechilibrată afectează tăcut organismul masculin şi fac mai multe victime decât toate războaiele.

Bărbaţii se îmbolnăvesc mai rar decât femeile, dar trăiesc cu 5-6 ani mai puţin decât ele. Gerontologii spun că de vină este genetica. Moştenirea genetică se împleteşte cu influenţele socio-culturale şi cu stilul de viaţă, iar acestea construiesc masculinitatea, dar o şi deformează. Faţă de strămoşii săi îndepărtaţi, de a căror forţă fizică depindea viaţa familiei şi, uneori, a naţiunii, bărbatul de azi petrece ore în şir în faţa biroului, mănâncă pe apucate alimente cu conservanţi şi află de la televizor că ne va fi din ce în ce mai rău. Dacă despre sexul slab se spune că a pierdut din feminitate, ce se întâmplă cu masculinitatea, sub semnul evoluţiei?

După 40 de ani, fiecare bărbat ar trebui să meargă măcar o dată pe an la medic

Stilul de viaţă dezechibrat duce la dereglări hormonale

Mare parte din diferenţele masculin vs. feminin ţin de testosteron, hormon masculin produs în primul rând de testicule. El conferă caracterele sexuale primare şi secundare (deosebirile anatomice, vocea, pilozitatea, masa şi forţa musculară), reglează dorinţa sexuală şi metabolismul. După vârsta de 40 de ani, nivelul de testosteron scade în mod natural, dar producţia lui nu încetează niciodată. Acest lucru face ca bărbaţii să nu treacă printr-un declin similar celui pe care îl reprezintă menopauza pentru femei. În realitate însă, nivelul de testosteron este afectat de factorii de mediu şi de stilul de viaţă. Dacă este dezechilibrat, acesta scade capacitatea organismului de a produce testosteron şi, mai mult, perturbă întregul echilibru endocrin. Consecinţele asupra bărbatului modern sunt multiple: scăderea libidoului şi a fertilităţii, depresie, oboseală cronică, tulburări endocrine şi de metabolism.

Prevenţia: cinci direcţii

Specialiştii atrag atenţia că 80% din bolile cronice pot fi prevenite prin controlul celor cinci factori de risc majori ce duc la apariţia lor: alimentaţie, mişcare, fumat, alcool şi stres. Aceşti inamici se asociază cu „epidemia" de boli cardiovasculare, cauza numărul unu de mortalitate în rândul ambelor sexe, de diabet zaharat şi de obezitate.

Obezitatea şi sedentarismul, un cerc vicios

Stilul de viaţă sedentar şi alimentaţia dezechilibrată favorizează apariţia obezităţii. Afecţiunea creşte riscul de boli cardiovasculare şi de diabet zaharat de tip 2. La rândul său, diabetul zaharat duce la scăderea nivelului de testosteron. Potrivit unui studiu realizat la Universitatea din Buffalo (SUA) asupra bărbaţilor de peste 45 de ani, efectul pe care îl are diabetul asupra testosteronului este similar cu cel al creşterii în greutate cu 10 kg. Un aspect deloc de neglijat este acela că obezitatea poate duce şi la tulburări de imagine, cu consecinţe din sfera disfuncţiilor erectile, iar studiile arată că bărbaţii care au pierdut în greutate şi-au îmbunătăţit viaţa sexuală.

Efectele se cumulează

Printre substanţele studiate care produc dereglări hormonale se numără bisfenolul A, ftalaţii, ierbicidele şi pesticidele. Ftalaţii se regăsesc în produse cosmetice, în vopsele, materiale plastice şi în adezivi şi pot provoca malformaţii urogenitale feţilor de sex masculin. Potrivit cercetătorilor, efectele factorilor de mediu asupra sănătăţii se cumulează, chiar dacă au concentraţii foarte mici. Ei au observat că expunerea fătului la ftalaţi şi la niveluri crescute de hormoni materni de stres afectează fertilitatea pe viitor. Şi alte produse „moderne", precum aditivii alimentari, antibioticele şi corticoizii (folosiţi în caz de astm bronşic sau de poliartrită reumatoidă) pot provoca dereglări hormonale.

Redu alcoolul şi grăsimile rele!

Alimentele bogate în grăsimi saturate şi în dulciuri concentrate cresc riscul de boli cronice precum obezitatea, ateroscleroza sau diabetul zaharat. Acestea se transformă la nivelul ficatului în colesterol, pot duce la obezitate şi pun în pericol atât vasele de sânge, cât şi ficatul, cu consecinţe asupra metabolismului hormonal. Iar consumul excesiv de alcool este primul vinovat de apariţia cirozei hepatice, de care bărbaţii suferă într-o mai mare măsură decât femeile.

Fumatul, sute de mii de victime

Fumatul este responsabil de 9 din 10 cazuri de cancer bronhopulmonar la nivel mondial, principala cau­ză de deces prin cancer în rândul bărbaţilor. Cancerul pulmonar provoacă mai multe decese anual decât cancerul mamar, colorectal şi prostatic, peste 100.000 în Europa Centrală şi de Est.

Stresul nou cere atitudini noi

Potrivit studiilor, bărbaţii care au o atitudine „războinică" în condiţii de stres au un risc mai mare de boli cardiovasculare, pe fondul afecţiunilor de care suferă. Astfel, cei care adoptă atitudinea evitantă specifică femeilor în faţa ameninţărilor au într-o mai mică măsură astfel de boli, arată un studiu realizat la Universitatea din  Montréal. Pe de altă parte, bărbaţii îşi ascund şi azi unele emoţii, precum teama sau compasiunea, pe care mulţi încă le asociază cu un comportament feminin. Un studiu realizat asupra poliţiştilor de ambele sexe din SUA a arătat că bărbaţii exagerează atunci când povestesc evenimente stresante tocmai pentru că în acest mod îşi maschează emoţiile.

Specialistul nostru

Dr. Călin Ciubotarumedic de familie

Încă din copilărie, o serie întreagă de ameninţări planează asupra masculinităţii. Este ştiut că ţesutul adipos, prin metabolismul său, transformă hormonii masculini în hormoni feminini. De aceea, un copil obez va avea o stimulare hormonală neadecvată şi va rămâne cu organe genitale infantile. Este esenţial pentru o dezvoltare normală ca toţi copiii să facă sport şi să slăbească cel târziu cu câţiva ani înainte de pubertate, apoi fiind prea târziu. La vârsta adultă se adaugă o serie nouă de inamici. Fumatul, chiar în doze mici, excesul de alcool, alimentaţia de tip fast-food sau hipercalorică, sedentarismul, stresul sunt principalii factori nocivi. Din fericire, toţi aceştia pot fi înlăturaţi complet prin educaţie şi cu un pic de voinţă. Lor li se adaugă, cu timpul, şi o serie de boli (diabetul zaharat, afecţiunile cardiace, vasculare sau endocrine), a căror prevenire este esenţială, printr-o alimentaţie echilibrată, bogată în fructe şi în legume, prin evitarea toxicelor şi a exceselor de orice fel. Pe scurt, prin autodisciplină.

Sexualitatea şi capacitatea de concepţie, în pericol

Pentru bărbaţii tineri, factorii psihologici sunt principalii vinovaţi de problemele erectile

Potrivit Asociaţiei Române pentru Medicina Sexualităţii, unul din patru bărbaţi români de peste 35 de ani suferă de disfuncţie erectilă (incapacitatea persistentă de a obţine şi de a menţine o erecţie suficient de mult pentru finalizarea actului sexual). În plus, în ţările dezvoltate, investigaţiile specifice din ultimii 50 de ani indică o reducere treptată, semnificativă a numărului de spermatozoizi, o dovadă în plus că stilul de viaţă şi factorii de mediu au un rol important în apariţia acestui fenomen. La nivel mondial, peste 10% din cupluri sunt sterile, iar în ţara noastră procentul se ridică la 15%, potrivit asocia­ţiei „SOS Infertilitatea". Infertilitatea masculină este responsabilă de o treime din aceste cazuri, iar în 50% din situaţii, ambii parteneri sunt infertili.

Tulburarea de erecţie poate precede un infarct

Pentru că erecţia depinde de funcţionarea vaselor de sânge de la nivelul penisului, este de aşteptat ca orice factor care creşte riscul de boli cardiovasculare să devină un potenţial duşman al erecţiei. Astfel, hipertensiunea arterială, nivelurile crescute de colesterol „rău" în sânge şi sedentarismul favorizează apariţia aterosclerozei, proces care poate duce la îngustarea vaselor subţiri ale penisului. Un studiu recent realizat de specialişti din Marea Britanie, Grecia, Italia şi SUA a arătat că disfuncţiile sexuale pot fi un prim semn de boală cardiovasculară. Mai ales bărbaţii cu vârste cuprinse între 40 şi 69 de ani, sănătoşi sau cu diabet zaharat de tip 2, pot fi afectaţi de boli cardiovasculare la 2-3 ani de la apariţia impotenţei şi chiar de infarct miocardic în decurs de 3-5 ani. Disfuncţia erectilă de cauze aterosclerotice nu se tratează decât cu medicamente.

Infertilitatea, după un an de eşecuri

Un cuplu este infertil atunci când nu reuşeşte să conceapă un copil după 12 luni de relaţii sexuale neprotejate. Investigarea fertilităţii începe cu cea masculină, testele fiind mai simple şi mai concludente. Astfel, spermograma determină cantitatea şi calitatea spermei, adică forma, numărul şi mobilitatea spermatozoizilor. Testele suplimentare urmăresc să descopere cauza acestei probleme, dintr-o listă lungă. De exemplu, ecografia scrotală analizează posibilitatea existenţei unui cancer testicular, iar dozările hormonale pot depista afecţiuni endocrine, precum o hiper- sau o hipotiroidie.

Stresul afectează libidoul

Disfuncţiile sexuale nu sunt apanajul bărbaţilor trecuţi de o anumită vârstă, ci pot afecta şi tinerii. Pentru cei sub 45 de ani, factorii psihologici sunt principala cauză de tulburări erectile. Solicitările profesio­nale, familiale şi financiare se pot face vinovate de scăderea libidoului, iar lipsa de comunicare cu partenerul agravează această problemă. Anxietatea, oboseala şi depresia inhibă şi sinteza unor hormoni importanţi pentru fertilitate.

Nu amâna testele!

Sexualitatea variază de la un individ la altul şi fiecare persoană simte atunci când este cazul să se alarmeze şi să ceară un ajutor specializat. Din păcate, unii bărbaţi aşteaptă prea mult timp să facă acest pas, din jenă sau din teama că ar putea primi veşti proaste, punându-i pe medici în imposibilitatea de a le oferi soluţii. Printre investigaţiile curente în aceste cazuri, se numără măsurarea tensiunii arteriale, determinarea nivelului glicemiei şi al colesterolului şi identificarea unor posibili factori de risc (fumat, stres, infecţii urinare).

Factori de risc frecvent ignoraţi

- Supraîncălzirea testiculelor - căldura scade producerea de spermă. De aceea, organele sexuale masculine sunt dispuse în afara corpului, ele având nevoie de o temperatură de aproximativ 34 de grade Celsius pentru a funcţiona. Temperatura la acest nivel poate creşte la bărbaţii obezi, din cauza straturilor de grăsime din jur, sau la cei care petrec multe ore pe scaun, la serviciu.
- Studiile arată că fumatul a mai mult de 20 de ţigări pe zi scade atât numărul de spermatozoizi, cât şi motilitatea acestora. În plus, fumatul excesiv poate afecta potenţa.
- Steroizii anabolizanţi, administraţi cu scopul de a creşte masa şi forţa musculară, pot duce la scăderea dimensiunilor testiculelor şi a cantităţii de spermă.
- Unele medicamente antidepresive pot scădea libidoul, iar unele diuretice pot cauza tulburări erectile.

Ce arată spermograma

Anomaliile calitative ale spermei implică
spermatozoizii şi pot fi următoarele:
Oligospermie - număr insuficient de spermatozoizi.
Azoospermie - absenţa lor.
Astenospermie  - mişcarea lor lentă.
Teratospermie - forma anormală a spermatozoizilor.

Ştiai că...

... mersul pe bicicletă a fost asociat cu impotenţă şi cu scăderea fertilităţii? Presiunea exercitată local asupra vaselor de sânge şi asupra nervilor poate duce la probleme de erecţie şi chiar la leziuni asupra scrotului.
... excesul de exerciţii fizice „fură" din energia organismului, putând scădea libidoul şi chiar şi fertilitatea?

Specialistul nostru

Prof. dr. Petrişor Geavlete
medic primar urologie Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan", Bucureşti

Circa 40% din bărbaţii cu vârste între 40 şi 70 de ani descriu disfuncţie erectilă, procentul crescând la 70% peste 70 de ani. Nu trebuie luate în considerare eşecurile ocazionale în atingerea sau în menţinerea erecţiei, acestea putând fi determinate de stres sau depresie, de oboseală sau de consumul excesiv de alcool. Atunci când eşecurile se repetă frecvent, poate apărea „teama de eşec" şi implicit disfuncţia erectilă psihogenă, cel mai frecvent întâlnită. Disfuncţia erectilă organică poate fi secundară reducerii fluxului sanguin, drenajului venos excesiv („fuga venoasă"), afecţiunilor neurologice şi ale prostatei, modificărilor hormonale, diabetului. Tratamentul medical, mai ales dacă se asociază unei schimbări a stilului de viaţă, are o rată de succes de circa 85%.