În căutarea fertilităţii pierdute

Tot ce trebuie să ştii despre procesul de reproducere

Doriţi să concepeţi un copil, dar sarcina mult visată se lasă încă aşteptată? Află ce afecţiuni vă pot afecta fertilitatea, ce impact are stilul vostru de viaţă asupra aparatului de reproducere şi ce soluţii există pentru ca şansele de a avea un moştenitor să fie maxime.

Ce poate fi mai minunat decât să dai naştere unei fiinţe umane? Deşi poate părea simplu la o primă vedere, procesul de concepţie este unul foarte complex. Vârsta, stilul de viaţă, problemele de ovulaţie, calitatea spermei, echilibrul hormonal şi, în general, starea de sănătate a aparatului reproducător au un cuvânt greu de spus în reuşita acestui demers.

Şi cum datele statistice arată că problemele de fertilitate afectează 16 la sută din cupluri, iată ce poate sta în calea dorinţei voastre de a deveni părinţi şi ce soluţii există.

Fetele se nasc cu două milioane de ovule

La naştere, o fetiţă are deja în organism în jur de două milioane de ovule imature. Acestea sunt depozitate în ovare, fiind ţinute în săculeţi umpluţi cu lichid, numiţi foliculi. Atunci când fata ajunge la vârsta fertilă, ea începe să aibă menstruaţia lunar, pe perioada întregului ciclu ovarele eliberând un ovul pregătit să fie fecundat.

Delicata misiune a hormonilor

Dezvoltarea şi eliberarea ovulului depinde de echilibrul hormonal. Unii dintre hormonii implicaţi în procesul de reproducere sunt produşi de ovare, iar alţii de către creier, hipotalamusul controlând producerea hormonilor secretaţi de glanda pituitară (hipofiză).

Printre hormonii care acţionează în ovare, se află şi hormonul de stimulare foliculară (FSH) şi hormonul luteinizant (LH). Primul dintre aceşti hormoni stimulează foliculii din ovare, care, ajunşi la maturitate, produc estrogen. Cel de-al doilea este responsabil cu maturizarea ovulului şi cu ovulaţia.

Astfel, în timpul ovulaţiei, ovarele secretă atât estrogen, cât şi progesteron. Secreţia acestor hormoni este controlată de un alt hormon produs de hipotalamus, şi anume gonadotropina, numită şi hormonul sarcinii. Acesta este produs de placentă imediat după ce fecundarea a avut loc şi joacă un rol important în menţinerea sarcinii.

Învaţă să-ţi urmăreşti perioada fertilă!

Ciclul menstrual începe lunar în prima zi a menstruaţiei şi are în general o durată de 28 de zile. În acest caz, ovulaţia are loc în jurul celei de-a 14-a zi a acestui ciclu. Dacă însă ciclul tău menstrual are o durată de 35 de zile, perioada propice pentru a rămâne însărcinată este a 21-a zi după debutul menstrei.

Pentru a afla care este perioada ta fertilă, un indiciu este şi temperatura bazală, care se măsoară în fiecare dimineaţă. Trebuie să faci acest lucru înainte de a te da jos din pat, fiind de preferat să foloseşti un termometru digital.

În momentul ovulaţiei, temperatura bazală creşte cu aproximativ 0,5 până la 1 grad Celsius şi se menţine astfel până la următoarea menstruaţie. O altă metodă este şi măsurarea nivelului hormonului luteinizant în urină, cu ajutorul unui test pe care-l poţi procura de la farmacie.

Cum se formează spermatozoizii

Pe scurt, fertilitatea masculină constă în capacitatea bărbatului de a lăsa o femeie însărcinată. Iar pentru a face acest lucru, sistemul reproducător al bărbatului trebuie să producă şi să stocheze spermă, dar şi să o transporte în afara corpului, pentru a „întâlni" tractul reproducător al femeii. Organele care produc spermă se numesc testicule şi sunt localizate în scrot.

În interiorul fie­cărui testicul se află o reţea de mici canale, numite tuburi seminifere, în interiorul cărora se formează spermatozoizii. Tot aici se formează şi hormonii androgeni (testosteronul), ce joacă un rol important în fertilitatea masculină.

Spermă nouă la fiecare 72 de zile

Spre deosebire de femeie, care se naşte cu un număr de ovule de care dispune pe parcursul întregii vieţi, bărbatul produce continuu spermatozoizi noi. Astfel, din momentul în care acesta a ajuns la pubertate, rezerva lui de spermă se împrospătează la fie­care 72 de zile.

Fertilitatea acestuia este influenţată de abilitatea corpului de a reînnoi acest proces. Totuşi, atunci când organismul este mai „leneş" din acest punct de vedere, nu înseamnă neapărat că bărbatul nu poate avea copii, ci că procesul de concepţie s-ar putea desfăşura cu dificultate.

Specialistul nostru

Dr. Diana Cocei medic specialist FIV, embriolog Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. dr. Panait Sârbu"

Există mulţi factori de care depind fertilitatea feminină şi cea masculină. Iar printre aceştia se numără: factorii organici care se referă la orice patologie a aparatului reproductiv, cum ar fi malformaţiile, leziunile cervicale sau chisturile ovariene, factorii hormonali (excesul sau deficitul anumitor hormoni care au legătură cu capacitatea reproductivă), factorii infecţioşi (germeni care afectează fertilitatea de tipul chlamydia, mycoplasma, ureaplasma sau streptococul de grup B), factorii de mediu (anumite noxe, poluarea), factorii psihici (dorinţa majoră de a avea un copil, stresul), factorii sociali (ritmul de muncă, dorinţa de a se realiza mai întâi pe plan profesional) şi factorii economici.

Trebuie menţionat că echilibrul hormonal are o importanţă majoră în procesul de fertilizare, iar orice deficit sau exces hormonal trebuie corectat.

Factori care împiedică fecundarea

Când ceasul biologic începe să ticăie...

Cantitatea şi calitatea ovulelor scade pe măsură ce înaintezi în vârstă. Astfel, studiile demonstrează că femeile la vârsta de 20 de ani au şanse de două ori mai mari de a rămâne însărcinate, comparativ cu cele de 35 de ani.

Aceasta deoarece dacă în adolescenţă ajungem să dispunem de 400.000 de ovule, la 40 de ani rămânem doar cu câteva sute. De asemenea, cercetările arată că şi fertilitatea bărbaţilor este mai scăzută după 35 de ani, calitatea şi mobilitatea spermatozoizilor, precum şi cantitatea de substanţe nutritive din lichidul seminal fiind mai reduse.

Lipsa ovulaţiei, o problemă frecventă

Problemele de ovulaţie sunt responsabile de 35 la sută din cazurile de infertilitate feminină, arată statisticile. Acestea pot apărea în cazul femeilor care suferă de sindromul ovarelor polichistice (SOPC), ca efect secundar al unor medicamente de tipul antiinflamatoarelor sau al celor administrate în chimioterapie ori în radioterapie.

De asemenea, lipsa ovulaţiei poate fi asociată cu instalarea prematură a menopauzei sau cu o serie de tulburări hormonale, cum ar fi secreţia în exces a prolactinei ori sindromul de folicul luteinizat nerupt, în urma căruia ovulul nu este eliberat.

Infecţiile sexuale înfundă trompele uterine

Inflamarea şi blocarea trompelor uterine sunt alte cauze frecvente de infertilitate la femei, acestea apărând în 35 la sută din cazuri. Astfel, obstrucţia tubară poate fi cauzată de prezenţa unor boli cu transmitere sexuală, cum ar fi chlamydia şi, mai rar, gonoreea. Endometrioza, o afecţiune în urma căreia ţesutul endometrial (care acoperă suprafaţa internă a uterului) se dezvoltă în afara uterului, este un alt factor care poate duce la înfundarea trompelor.

Această problemă poate apărea şi în urma bolii inflamatorii pelvine (aşa-numita anexită), după un avort sau după unele intervenţii chirurgicale în zona pelvisului. Dificultăţi de procreare apar şi dacă există anumite anomalii la nivelul uterului, în cazul unor tulburări endocrine ale ovarelor, ale tiroidei sau ale suprarenalei ori dacă suferi de diabet sau de epilepsie.

«Superspermatozoizii» ameninţă procrearea

Pe de altă parte, nici bărbaţii care produc spermatozoizi prea puternici şi prea rapizi nu au şanse mari de a concepe un copil. Cercetătorii israelieni spun că acest proces, numit polispermie, poate distruge ovulul şi, implicit, şansele de fertilizare.

Oamenii de ştiinţă pun acest lucru pe seama evoluţiei, prin care organismul femeii şi cel al bărbatului suferă modificări subtile pentru a creşte şansele de reproducere. Totuşi, pentru ca fertilitatea să crească, ar trebui ca procesul de transformare să fie simultan, iar până se va întâmpla acest lucru, rata cazurilor de infertilitate va continua să crească.

Examinări în caz de infertilitate

Atunci când apar semne de întrebare cu
privire la fertilitate, ambii parteneri trebuie
să facă investigaţii medicale ce includ:

Bărbaţi

Spermograma: analizează aspectul, volumul, numărul şi mobilitatea spermatozoizilor.

Ecografia testiculară: examenul este recomandat în unele cazuri pentru a diagnostica eventuale afecţiuni ale testiculelor.

Femei

Analizele de sânge: evaluarea hormonilor feminini (FSH, LH, prolactina, T3, T4, TSH şi progesteron)

Ecografia transvaginală simplă: evaluarea uterului, în cazul în care se suspectează chisturi uterine.

Histerosalpingograma: radiografie a uterului şi a trompelor uterine, ce poate evidenţia problemele care împiedică fecundarea.

Laparoscopia: constă într-o incizie la nivelul abdomenului prin care, cu ajutorul unei sonde, se investighează uterul, ovarele şi trompele uterine. Astfel, se pot depista unele chisturi, infecţii, fibroame uterine sau endometrioza.

Sonohisterograma: examen cu ultrasunete care investighează organele reproducătoare feminine.

Histeroscopia: analizează cavitatea uterină cu ajutorul unui histeroscop, pentru depistarea unor eventuale probleme, precum fibroame, noduli sau polipi.

Ambii parteneri

Examenul medical general: analize de sânge, inclusiv pentru HIV, sifilis şi pentru hepatitele B şi C şi teste de urină.

Testul genetic: poate depista unele anomalii cromozomiale, ce reprezintă o cauză a infertilităţii.

Calitatea spermei, esenţială

Principala cauză de infertilitate masculină este calitatea inferioară a spermei, ce poate însemna lipsa totală sau parţială a spermatozoizilor în lichidul seminal. De asemenea, de vină sunt şi defectele genetice sau accidentele suferite de-a lungul vieţii.

Alte cauze ale infertilităţii pot fi şi infecţiile de la nivelul prostatei, ce se transmit cu uşurinţă la testicule, bolile cronice de tipul diabetului zaharat, tuberculozei sau infecţiilor virale, cum ar fi oreionul făcut la maturitate.

Numărul şi mobilitatea spermatozoizilor sunt reduse în cazul bărbaţilor care suferă de o boală cu transmitere sexuală, al celor care consumă droguri sau care urmează tratamente prelungite cu anumite medicamente, cum ar fi de exemplu antidepresivele.

Fertilitatea masculină este afectată şi de disfuncţiile erectile sau de mediul în care trăim, expunerea la radiaţii electromagnetice, poluare sau la căldură excesivă scăzând şansele de a avea un urmaş.

Ştiai că...

... oamenii sunt fiinţele cel mai puţin fertile de pe Pământ?

... potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în întreaga lume există între 60 şi 80 de milioane de cupluri infertile?

... bărbatul este responsabil de 40 la sută din cazurile de infertilitate în cuplu, în egală măsură cu femeia, restul de 20 la sută revenind responsabilităţii ambilor parteneri?

... şansa de procreare într-o lună de sex neprotejat este de doar 25 la sută?

... fertilitatea masculină este afectată de purtarea lenjeriei prea strâmte, de băile fierbinţi, de febră şi de activitatea fizică intensă?

Specialistul nostru

Dr. Alexandra Crişan medic primar obstetrică-ginecologie Spitalul Clinic Filantropia

Infertilitatea este o problemă medicală a ambilor parteneri. Bolile care afectează fertilitatea femeii includ: tulburări hormonale ce determină anovulaţie (sindromul ovarelor micropolichistice,hiperprolactinemia, hipotiroidia şi menopauza precoce) sau obstrucţia trompelor, ca rezultat al unor infecţii pelvine prin boli cu transmitere sexuală, endometrioză, sindromul Ascherman, fibromatoza uterină, aderenţe pelvine, boli imunologice ori secreţie scăzută de progesteron.

Probleme de fertilitate pot apărea şi ca rezultat al obezităţii sau al malnutriţiei, vârsta, consumul excesiv de cafea sau de alcool, fumatul şi stresul scăzând şansele de a avea un moştenitor în cazul ambelor sexe.

Aşa îţi creşti şansele de a fi părinte!

Fertilizarea in vitro, uneori singura soluţie

Cel mai frecvent, fertilizarea in vitro este indicată atunci când femeia are trompele uterine astupate sau dacă au fost îndepărtate chirurgical. Şi în cazul bărbaţilor care produc spermă de calitate slabă, fertilizarea in vitro poate fi singura şansă de a concepe un copil. Metoda dă rezultate şi dacă femeile care au ajuns la menopauză doresc să aibă un copil, acestea putând lua ovule de la donatoare mai tinere.

Metoda presupune fecundarea ovulului în laborator şi are o rată de succes de 30 la sută. Înainte şi pe parcursul procedurii, sunt necesare analize amănunţite şi un tratament de stimulare hormonală.

Când se face inseminarea artificială?

În situaţia infertilităţii masculine, atunci când numărul spermatozoizilor este redus sau aceştia au mobilitate scăzută, există alternativa inseminării artificiale. Aceasta presupune introducerea spermei în uter prin intermediul unui cateter şi se face în perioada de ovulaţie. Pentru a creşte rata de succes a intervenţiei, medicul poate recomanda ca femeia să urmeze, în paralel, un tratament de stimulare ovariană.

Şi poziţiile sexuale contează

Puteţi creşte şansele de a concepe un copil şi dacă alegeţi poziţia potrivită în timpul actului sexual. Pentru a se produce fecundarea, sperma trebuie „depozitată" cât mai aproape de cervixul femeii. De aceea, specialiştii spun că trebuie să evitaţi poziţiile sexuale care sfidează gravitatea, cum ar fi cele în picioare sau în care femeia stă deasupra.

La polul opus, se află poziţia misionarului (bărbatul deasupra), deoarece permite cel mai mare grad de penetrare. De asemenea, pentru a expune la maximum cervixul, femeia poate încerca să-şi ridice coapsele cu ajutorul unei perne. Penetrarea pe la spate sau poziţia în care bărbatul stă întins în spatele femeii cresc şansele de fecundare.

Numeroase studii arată că şi orgasmul feminin este important, acesta facilitând transportul spermatozoizilor către cervix.

Fertilizare in vitro, pe banii statului

Începând de anul viitor, se va demara Programul Naţional de Fertilizare, ce se adresează, în principal, cuplurilor cu vârste cuprinse între 25 şi 40 de ani.

Astfel, Ministerul Sănătăţii va suporta costurile necesare fertilizării in vitro pentru 250 de cupluri infertile. Trebuie menţionat că statul va finanţa doar prima procedură de fertilizare şi, dacă va fi necesară repetarea procedurii, costurile ulterioare vor fi suportate de către respectivele cupluri.

Luaţi acid folic şi vitamine!

Orice femeie care încearcă să facă un copil ar trebui să ia acid folic zilnic, pentru a preveni defectele congenitale ce pot apărea la făt. De asemenea, în antichitate se considera că vitamina E este un remediu antisterilitate, având şi proprietăţi afrodiziace.

Consumă aşadar alimente precum soia, porumb, arahide, germeni de grâu, legume verzi şi roşii. Vitamina D, pe care o poţi asimila prin expunerea la soare, dar şi din peşte gras, gălbenuş sau din unt, stimulează ovulaţia şi reglează menstruaţia.

Stilul de viaţă face diferenţa

Mâncaţi sănătos. O dietă echilibrată previne dereglările menstruale cauzate de obezitate sau de subponderabilitate şi, în acelaşi timp, ajută organismul femeii să aibă o sarcină fără probleme. De asemenea, alimentaţia sănătoasă este importantă şi pentru producerea de spermă.

Astfel, alegeţi o dietă variată, care să includă legume, fructe, pâine integrală, cartofi, orez, cereale integrale, produse lactate degresate, ouă şi carne slabă de pui sau de peşte.

Fiţi activi. Jumătate de oră de exerciţii fizice moderate zilnic vă ajută să vă menţineţi în formă pentru viitoarea sarcină, contribuind în acelaşi timp la reducerea stresului.

Renunţaţi la alcool şi la ţigări. Experţii recomandă ca femeile care doresc să rămână însărcinate să renunţe complet la alcool şi la ţigări. Nici bărbaţii nu ar trebui să consume mai mult de un pahar de vin pe zi, deoarece alcoolul afectează calitatea spermei.

Moştenitori fără contact fizic

În viitor, a avea moştenitori nu va mai presupune neapărat contactul fizic dintre cele două sexe, cercetătorii americani reuşind să creeze ovule şi spermă din celule stem. Acestea au fost concepute pentru a rezolva problema persoanelor care suferă de infertilitate sau a celor care au rămas sterile, în urma tratamentelor pentru cancer. Procedura se va desfăşura exclusiv în laborator şi va fi disponibilă peste cel puţin cinci ani.

Specialistul nostru

Lena Rusti psiholog psihoterapeut

Starea psihică poate deveni o componentă esenţială în unele cupluri care îşi doresc un copil. Uneori, ei nu se simt pregătiţi sau au o stare pronunţată de stres şi acest lucru poate să scadă fertilitatea şi dorinţa sexuală.

Alteori, atunci când se hotărăsc să facă un copil, partenerii pot simţi acest lucru ca pe o „datorie", fapt care îi blochează, mai ales când unul dintre ei devine foarte hotărât şi are tendinţa de a tranforma actul sexual într-o obligaţie, cu ore fixe, lipsit de pasiune şi bazat doar pe statistici care să mărească şansele de procreare.

Pentru a ieşi din aceste scheme disfuncţionale, este bine ca partenerii să îşi „dea voie" să comunice deschis unul cu celălalt, pentru a se elibera de teamă sau de inhibiţii, să găsească în continuare plăcerea de a fi împreună şi să nu transforme procesul de concepere a copilului într-o obligaţie lipsită de romantism şi de imaginaţie.