INTERVIUL SAPTAMANII

Persoanele care mananca mult si tarziu - expuse la steatoza hepatica Stilul de viata modern are un impact din ce in ce mai mare asupra sanatatii. In ultima vreme, boli care apareau de regula la

Persoanele care mananca mult si tarziu - expuse la steatoza hepatica
Stilul de viata modern are un impact din ce in ce mai mare asupra sanatatii. In ultima vreme, boli care apareau de regula la oameni in varsta se intalnesc tot mai frecvent la tineri. Persoane aparent sanatoase au probleme grave, care raman nediagnosticate pana in stadii in care nu mai e nimic de facut. Dr. Teodor Badescu, specialist gastroenterolog la Spitalul "Prof. Gerota", din Bucuresti, ne prezinta o afectiune care e diagnosticata din ce in ce mai des: steatoza hepatica sau incarcarea grasa a ficatului.
- Cum apare aceasta afectiune?
- Patologia e destul de raspandita, dar pana de curand o intalneam mai ales la marii consumatori de alcool, si in special la o varsta a maturitatii. De o vreme, a inceput sa fie diagnosticata la tineri, fara sa poata fi legata de alcoolism. Pacientul tipic este un supraponderal, cu sau fara diabet zaharat sau tensiune arteriala, dar obligatoriu cu o dislipidemie, adica o tulburare a nivelului si compozitiei lipidelor din sange - in acest caz, patologia poarta numele de steatohepatita sau ficat gras nonalcoolic.
- Care ar fi riscurile?
- Cea mai severa evolutie este spre ciroza. Pe intelesul tuturor, celula hepatica se transforma intr-un depozit de grasime si nu mai poate sa-si indeplineasca functia. O mare parte din ficat este scoasa din uz, este "blocata" cu lipide. Apar leziuni hepatice, se modifica arhitectura ficatului, sunt blocate vasele de sange, de unde apar hipertensiunea portala si restul suferintelor din ciroza.
- Exista semne de alarma?
- Din nefericire, ficatul nu doare intotdeauna. (Colecistul este acela care ne supara, de aceea intr-o colecistita pacientul ajunge mai repede la medic). In steatoza hepatica, primul semn de alarma il reprezinta oboseala cronica. Pacientii obosesc din ce in ce mai repede, dar pun astenia pe seama stresului sau a suprasolicitarii la serviciu. De fapt, primul semn de alarma ar trebui sa-l constituie stilul de viata. Oricine are greutatea peste limita normala, o glicemie si un profil lipidic modificate, ar trebui sa suspecteze existenta unei incarcari grase a ficatului. De fapt, orice roman asigurat beneficiaza de un control medical pe an. Simpla efectuare a verificarii anuale - analizele uzuale de sange, probele hepatice etc. - poate ridica suspiciunea de steatoza hepatica. O ecografie ajuta si ea la precizarea diagnosticului.
- Exista tratament?
- Sunt medicamente, asa-numitele trofice hepatice, dar singura cale de revenire la normal o reprezinta schimbarea regimului de viata. E recomandarea cea mai usoara de facut, dar cea mai grea de respectat. Sunt interzise alcoolul, alimentele grase, prajelile si excesul de calorii. Evident, e nevoie de renuntarea la sedentarism, de miscarea in aer liber si de adoptarea unui stil de viata armonios. Trebuie redusa, pe cat posibil, ponderea mesei de seara in alimentatia cotidiana, iar ora acesteia e bine sa fie devansata. Cei care mananca mult seara sunt expusi la steatoza hepatica. De asemenea, sunt recomandate portiile mici si dese - un mar, un iaurt, o supa, o friptura - la cateva ore interval, in locul a doua mese copioase, zilnic.
- E usor de spus sa faci miscare! Putini isi pot permite sa aloce mult timp sportului...
- Un stil de viata sanatos nu presupune, neaparat, sport de performanta. Asociatia Cardiologilor Americani (AHA), ce reuneste cei mai importanti cardiologi din SUA, sustine ca 30 de minute de exercitiu fizic usor sunt suficiente zilnic. De exemplu, o alergare usoara, mersul cu bicicleta sau chiar o simpla plimbare de 3 kilometri in parc. Acelasi for stiintific a revizuit cifrele care "masoara" starea de sanatate. Tensiunea arteriala e considerata normala doar intre 80-120 milimetri mercur, indiferent de varsta. Anii nu mai sunt o scuza pentru a tolera o tensiune sistolica de 140-150 milimetri mercur. Colesterolul total trebuie sa fie sub 200 miligrame pe decilitru. Or, noi, in clinica, intalnim de regula valori de 300 miligrame de colesterol si peste. Astfel de niveluri de colesterol sunt semne sigure pentru un risc cardiovascular crescut si, bineinteles, de incarcare grasa a ficatului.