INTERVIUL SAPTAMANII

Cancerul de colon nu deranjeaza decat atunci cand nu mai e nimic de facut Cancerul colorectal a devenit o boala din ce in ce mai frecventa. Cum putem depista la timp aceasta afectiune, ne-a spus dr.

Cancerul de colon nu deranjeaza decat atunci cand nu mai e nimic de facut
Cancerul colorectal a devenit o boala din ce in ce mai frecventa. Cum putem depista la timp aceasta afectiune, ne-a spus dr. Mircea Manuc de la Clinica de gastroenterologie de la Institutul Fundeni din Bucuresti.
- Cati pacienti sufera de cancer colorectal?
- Romania se afla in randul tarilor cu o frecventa medie a bolii. Statisticile din anul 2002 arata o incidenta de 24,54 de cazuri la 100.000 de locuitori si o mortalitate de 19,04 la aceeasi populatie. Boala afecteaza in mod egal femeile si barbatii, fiind mai frecventa in mediul urban. Incidenta este inegala, judetele din Ardeal, Banat si Capitala avand cele mai multe cazuri raportate. In general, este o boala a varstnicului, aparand dupa 50 de ani. Totusi, sunt intalnite tot mai des cazuri de cancer colorectal la persoane sub 45 de ani. In Romania, acest tip de cancer este al doilea ca incidenta, dupa cel pulmonar. In ultimii 20 de ani, numarul cazurilor de cancer colorectal s-a dublat, in prezent fiind o problema majora de sanatate publica.
- Pentru o mai buna depistare este nevoie de screening?
- Screeningul se refera la depistarea unei afectiuni intr-un grup populational care nu prezinta nici un simptom de boala. De multe ori, se intampla ca in momentul in care pacientii se prezinta la medic avand anumite simptome (constipatie agravata, diaree, sangerari la scaun etc.), cancerul sa fie deja intr-un stadiu avansat. Daca boala este descoperita tardiv, chiar si cu tratamente moderne nu se poate impiedica evolutia nefavorabila a cancerului. De aceea, este necesar ca boala sa fie depistata in stadii incipiente, cand se poate vindeca. Trebuie spus ca, in primele faze, cancerul de colon nu prezinta nici un simptom, iar pacientul considera ca nu are motive sa se duca la medic. In tari din America de Nord sau din Vestul Europei, acest screening a fost introdus, determinand in cativa ani o scadere a numarului de cazuri de cancer. Tinand cont de evolutia din ultimii ani a bolii, introducerea unor teste speciale este necesara si la noi in tara. Testele folosite pentru depistarea acestei afectiuni sunt: testul de hemoragii oculte in scaun, colonoscopia sau sigmoidoscopia, colonografia virtuala, testele genetice.
- Care sunt persoanele predispuse la aparitia acestui tip de cancer?
- Prin prisma riscului de a face cancer la colon, putem clasifica populatia intr-un grup cu risc moderat care include persoanele de peste 50 de ani. Exista si un grup cu risc crescut, si aici avem in vedere persoanele cu rude care au avut cancer de colon sau polipi, persoanele care provin din familii cu polipoze intestinale sau cancer colonic ereditar non-polipos, pacientii care au polipi la colon, precum si pacientii cu o boala inflamatorie colonica cu evolutie indelungata. Este evident ca riscul de a face boala este mai mare la ultima categorie. Daca in cazul populatiei generale, riscul de a face cancer de colon este de 6 la suta, in cazul unei persoane care a avut o ruda de gradul I cu aceasta afectiune, riscul creste de doua-trei ori. Pacientii cu polipoza adenomatoasa netratata vor dezvolta cu certitudine un cancer de colon. La pacientii cu risc standard se recomanda un test de hemoragii oculte in scaun, iar daca rezultatul este pozitiv trebuie efectuata si o colonoscopie. Daca testul de hemoragii este negativ, trebuie repetat anual. In cazul in care colonoscopia este negativa, investigatia se va repeta peste 10 ani. In unele tari se considera utila efectuarea unei colonoscopii sau sigmoidoscopii la persoanele varstnice, aceasta investigatie fiind mai eficienta decat utilizarea testelor de hemoragii oculte. Un test de hemoragie costa, intr-un laborator privat, in jur de 4-5 euro, iar o colonoscopie - in jur de 60 de euro.
- Care este situatia actuala in Romania?
- Ministerul Sanatatii a inclus in acest an cancerul de colon in cadrul Programului National de Preventie in Cancer, luandu-se decizia initierii programului in centre pilot, care corespund centrelor universitare medicale. Din pacate, dificultatile de implementare sunt mari in momentul actual din cauza resurselor financiare limitate si a numarului insuficient de persoane calificate. Mai mult, numarul de laboratoare de endoscopie este mult sub necesarul unui astfel de program si exista o lipsa de informare, atat in randul populatiei generale, cat si in cel al medicilor de medicina generala cu privire la un asemenea program. Totusi, daca in urmatorii ani se va alege o strategie optima in ceea ce priveste constientizarea populatiei asupra riscului bolii si o buna pregatire a personalului din cabinetele de medicina generala si din laboratoarele de endoscopie, se va ajunge la o implementare cu succes a screeningului in cancerul colonic. Acest lucru ar insemna, in primul rand, o scadere a mortalitatii prin aceasta boala.