INTERVIU - "Frica e reteta cand vrei sa te lasi de fumat", crede Alessandra Stoicescu

- Cati ani ai fumat si ce te-a determinat sa renunti? - "Fumurile" m-au atras pe la 17 ani. Din fericire, nu s-au urcat si la cap, ca de acelea e mai greu sa te lasi! M-am apucat de fumat pentru ca

- Cati ani ai fumat si ce te-a determinat sa renunti?
- "Fumurile" m-au atras pe la 17 ani. Din fericire, nu s-au urcat si la cap, ca de acelea e mai greu sa te lasi! M-am apucat de fumat pentru ca la acea varsta eram in "poza de artista". Eram eleva la Tonitza, convinsa ca, de fapt, creativitatea este potentata de imaginea de om matur, pe care o asigura o tigara in mana. De la cateva tigari am ajuns la doua pachete pe zi, timp de 11 ani. Deja, in ultimii trei ani, aveam dureri in piept si respiram cu jumatate de masura. Organismul mi-a dat nenumarate semnale ca sufera din cauza tutunului. Cea mai grea a fost insa dependenta psihica.
- Cum ai reusit sa te lasi, pana la urma?
- Am avut un junghi intercostal (plamanii nu dor, dar eu la ei m-am gandit), de care nu am scapat toata noaptea. A doua zi, am renuntat la fumat. De tot! Frica e reteta. M-am speriat ca e ceva mai grav si pur si simplu n-am mai avut nevoie de tigara.
- Efecte benefice evidente?
- Incet-incet, organismul s-a dezintoxicat. Primul semn a fost ca aveam o mai mare rezistenta fizica. Pare sa-mi fi crescut si imunitatea, pentru ca n-am mai racit toata iarna. Psihic, inca mi-e "pofta" de tigari, mai ales atunci cand trec printr-un moment tensionat.
- Si cum rezolvi "pofta"?
- Cu ciocolata! De cate ori imi e pofta de tigara, mananc ceva dulce. Rezultatul, 4 kilograme in plus intr-o luna! Era nevoie sa ma mai ingras, asa ca nu a fost nici o nenorocire pentru mine.
- Deci, inca mai reprezinta o tentatie pachetul de tigari pentru tine...
- Nu in mod real. Cand sunt nervoasa, imi amintesc de linistea pe care credeam ca ti-o dau tigarile. Nu e adevarat! Am fost avertizata, dupa ce m-am lasat, ca e bine sa nu am pachete de tigari prin preajma atunci cand ma enervez, pentru ca s-ar putea sa imi aprind una fara sa-mi dau seama, ca un gest reflex. Nu s-a intamplat asa, din fericire!
- Cum ne convingi ca e bine sa-ti urmam exemplul?
- Fumatorii trebuie sa aiba incredere ca pot sa se lase. Eu, de fapt, nu doream sa ma las. Credeam ca renunt la un lucru care imi face placere si nu vroiam sa-mi asum asa ceva. Mi se parea ca fac un sacrificiu. A fost simplu sa nu mai pun tigara in gura din momentul in care m-am temut ca ma pot imbolnavi. Plus ca e absolut oribil cum iti miros parul si hainele, dupa o zi de munca. Abia acum realizez si eu, dupa ce m-am lasat. Celor care vor sa se lase definitiv de fumat le-as sugera sa-si propuna ca macar la inceput sa aiba cate o zi fara nici o tigara. O sa se convinga singuri ca e mult mai bine, fara.