Hrana părinţilor, pericol pentru copii
0
Părinţii fac de multe ori greşeala de a-şi hrăni odraslele cu mâncare preparată pentru întreaga familie. Acest obicei poate avea efecte nefaste asupra celor mici.
În urma mai multor studii, specialiştii au identificat trei tipuri de greşeli foarte des întâlnite în ceea ce priveşte alimentaţia copiilor: excesele, carenţele şi cele legate de mediu. Greşelile din exces privesc în special proteinele şi glucidele. Carnea a căpătat un rol exagerat în ierarhia alimentelor şi nu sunt rare cazurile în care copiii consumă de patru ori mai multe proteine decât aportul recomandat de nutriţionişti.
În plus, consumul de glucide depăşeşte aproape întotdeauna valorile recomandate, susţin mai multe studii, care arată că vinovate de acest lucru sunt în principal băuturile carbogazoase dulci (răcoritoarele) şi diverse produse de patiserie care sunt adesea consumate în exces. De-a lungul anilor, cu cât hrana copilului se apropie mai mult de cea a părinţilor, cu atât se constată depăşirea în exces a aportului de găsimi şi sare în alimentaţia copiilor.
Standardul de viaţă scăzut are ca efect apariţia unor carenţe în alimentaţia copiilor. Dintre acestea, specialiştii în nutriţie pediatrică au identificat câteva mai importante. În primul rând, lipsa acizilor graşi, care sunt esenţiali în procesul de maturare a retinei şi a creierului. Apoi sunt semnalate carenţele de fier, de vitamine (în special E, B1, B6, D şi B9-acid folic) şi lipsa calciului. De asemenea, lipsa aportului de fibre vegetale duce în cele din urmă, în cazul copiilor, la probleme intestinale premature.
Meniu incorect
Principalele cauze ale acestor greşeli sunt, în opinia medicilor, legate de faptul că alimentaţia copilului devine similară cu cea a adultului încă de la vârsta de un an şi jumătate sau doi, ceea ce este mult prea devreme. Adesea, mamele nu înţeleg importanţa unei diversificări progresive.
Alţi factori responsabili sunt cantitatea prea mare de produse congelate (a căror concentraţie în vitamine este extrem de redusă prin pregătirea pe care o necesită: decongelare, pregătirea la foc), abandonarea produselor proaspete şi alimentele de tip fast-food.
Carenţe de fier şi vitamine
Studiile de specialitate au relevat faptul că, într-o proporţie importantă, copiii cu vârste mai mici de trei ani suferă de carenţe de fier şi acizi graşi. Diversele formule de lapte de creştere încearcă să acopere necesarul copiilor mici în fier, vitamine şi acizi graşi esenţiali. De la vârsta de un an, laptele începe să scadă ca pondere în alimentaţia copilului, lăsând loc diversificării alimentaţiei. Cu toate acestea, laptele nu trebuie să dispară prea rapid din meniul celor mici, atenţionează nutriţioniştii.
Pe lângă lapte, copiii au nevoie şi de aproximativ 200 de grame de legume şi de 20 de grame de carne (peşte, vită sau pasăre) pe zi. Între un an şi trei ani, cei mici încep să înveţe să mestece, prima etapă a digestiei. La început, copilul învaţă să spargă bucăţelele de mâncare, dar are tendinţa să înghită nemestecate fragmentele de mâncare; abia după mai mult timp învaţă să mestece în adevăratul sens al cuvântului.
De aceea, pediatrii le recomandă părinţilor să le prepare celor mici piureuri din ce în ce mai grosiere şi mai puţin pasate, tocmai pentru a-i obişnui pe cei mici să mestece. Odată cu obişnuinţa de a mesteca, copilul deprinde şi paleta de gusturi care îi formează apetitul pentru diverse feluri de mâncare. Între doi şi trei ani, copilul îşi formează propria „personalitate“ gustativă, explorând diversele combinaţii alimentare.
Perioadele de descoperire alternează cu replierea în anumite meniuri fixe, când anumite alimente sunt în mod sistematic refuzate, în vreme ce altele devin „omnipotente“. Important este ca părinţii să-i ofere copilului la fiecare masă o paletă cât mai largă de alimente pe care acesta să le încerce şi cu ajutorul cărora să-şi îmbogăţească experienţa gustativă. m
Se încarcă comentariile...
