Hipertensiunea, o provocare și pentru rinichi

Aproape 10 la sută din români au o afecțiune renală cronică, avertizează specialiștii. În ţările dezvoltate sau în curs de dezvoltare, hipertensiunea tinde să devină principala cauză a bolilor renale. Alte cauze pot fi: diabetul, infecţiile repetate sau bolile genetice.

De Ziua Mondială a Rinichiului, marcată astăzi, spe-cialiştii atrag atenţia asupra incidenţei ridicate a bolilor renale cronice. În întreaga lume se înregistrează mai mult de 500 de milioane de bolnavi de rinichi, iar anual mor milioane de persoane din cauza unei afecţiuni cardiovasculare asociate unei boli renale cronice.

În ţările în curs de dezvoltare, diabetul şi hipertensiunea tind să devină principalele cauze ale afecţiunilor renale, în special în rândul persoanelor de vârsta a treia. Studiile au arătat că peste 80 la sută din bolnavii de rinichi au şi o presiune arterială crescută.

În plus, un bolnav de rinichi care are şi hipertensiune (fie că aceasta a dus la apariţia bolii renale, fie că a apărut ulterior) are un risc mai mare de a muri înainte de a avea nevoie de dializă. „Alte cauze sunt: boli genetice, infecţii urinare, obstrucţii ale căilor urinare, modificări imunologice declanşate de unele infecţii, boli de sistem (lupusul eritematos) şi medicamente (antialgice, antiinflamatoare, antibiotice etc.).

Există boli renale cărora nu li se cunoaşte cauza, acestea numindu-se idiopatice”, explică doctorul Ioan Mihai Paţiu, medic primar nefrolog la Nefromed Dialysis Centers Cluj-Napoca.

Umflarea mâinilor, semn de avertizare

În multe cazuri, afecţiunea renală trece neobservată şi, nefiind tratată, se ajunge la pierderea funcţiei renale. Semne precum umflarea mâinilor, feţei şi picioarelor, tulburările de somn, pierderea apetitului şi senzaţia de oboseală pot fi uşor trecute cu vederea.

„Insuficienţa renală cronică este un sindrom progresiv. Principalele funcţii ale rinichiului constau în eliminarea produselor metabolice reziduale şi a apei în exces, reglarea metabolismului fosfo-calcic şi a tensiunii şi producerea de celule roşii sanguine”, subliniază Christian Klein, şeful Centrului de Dializă Fresenius Nephrocare România, Bucureşti. 

Opțiuni de tratament

Bolnavii care și-au pierdut funcţia renală pot face dializă gratuit atât în centre de stat, cât și în centre private. „Un pacient care urmează un tratament de dializă peritoneală poate supravieţui 5-10 ani, până ce peritoneul își epuizează capacitatea de epurare. Ulterior, pacientul poate fi tratat prin hemodializă (la care durata de supravieţuire este de 15-20 de ani)”, apreciază Christian Klein.  În ultimii ani, și timpul de așteptare pentru un transplant de rinichi s-a redus datorită numărului în creștere de donatori.

Alimentaţia, vinovată

Alimentaţia actuală are o cantitate ridicată de sare, care se acumulează în organism și duce la o presiune excesivă asupra vaselor de sânge. Cu cât presiunea arterială este mai mare, cu atât cantitatea de sânge care ajunge la rinichi este mai mică, iar funcţia renală mai afectată.