HIV rămâne un virus dificil de învins

În prezent, peste 33 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de SIDA, boala provocând anual peste un milion de decese. Pentru că se dezvoltă şi se modifică în permanenţă, eforturile cercetătorilor din ultimii 25 de ani de a dezvolta un vaccin contra HIV nu au dat încă rezultate concrete.

Anual, în România sunt înregistrate peste 400 de cazuri noi de infectare cu HIV, mai mult de 100 de decese fiind puse pe seama acestei boli, arată cele mai noi statistici date publicităţii de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România din cadrul Institutului de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş".

Cu toate acestea, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în context european, România se află într-o zonă cu incidenţă şi cu prevalenţă relativ scăzute ale cazurilor de infectare cu HIV. Cea mai răspândită modalitate de transmitere a virusului la noi în ţară este prin contact sexual neprotejat.

„Efectul cel mai dăunător al prezenţei HIV în organism este distrugerea celulelor răspunzătoare de apărarea imună. Astfel, persoanele infectate mor prin infecţii (adesea cu microorganisme care, în mod obişnuit, sunt uşor de controlat) sau prin scăparea de sub control a dezvoltării celulelor canceroase", spune medicul primar medicină de laborator Dan Oţelea de la Institutul de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş" din Bucureşti.

îşi modifică permanent structura

În momentul în care a pătruns în organism, virusul imunodeficienţei umane (HIV) atacă sistemul imunitar, acesta începând să producă anticorpi specifici lui. Mai mult decât atât, HIV este un virus care se multiplică şi care creează în permanenţă mutaţii variate, fiind, din această cauză, foarte dificil de ţinut sub control. Astfel, infectarea cu HIV duce de cele mai multe ori la Sindromul Imunodeficienţei Dobândite (SIDA), doar una dintre 300 de persoane infectate nedezvoltând boala.

„HIV schimbă mereu faţa pe care o arată sistemului de apărare a organismului, motiv pentru care anticorpii de astăzi recunosc virusul de ieri şi nu sunt, prin urmare, eficienţi. Astfel, HIV se integrează în genomul uman coexistând celulei pe toată durata vieţii şi având persistenţa identică cu cea a oricărei gene proprii individului.

În plus, virusul se ascunde în «sanctuare» (cum ar fi sistemul nervos sau gonadele) unde pătrunderea tratamentului antiviral este foarte dificilă", precizează medicul Dan Oţelea.

Din anii '80, de când cercetătorii au descoperit HIV, aceştia încearcă să creeze un vaccin care să prevină contractarea lui. Însă, până recent, eforturile lor au fost zadarnice, virusologii întâmpinând dificultăţi în a găsi pe suprafaţa virusului un punct vulnerabil care să rămână nemodificat.

Mai exact, potrivit medicului Dan Oţelea, dezvoltarea unui vaccin eficient presupune descoperirea unor ţinte invariabile care să vulnerabilizeze virusul la acţiunea anticorpilor specifici şi găsirea unei modalităţi de a instrui organismul să sintetizeze astfel de anticorpi în cantitate suficientă.

Vaccinul ar putea deveni realitate

În urmă cu doi ani, specialiştii de la Universitatea „Texas", SUA, au descoperit pe suprafaţa HIV o porţiune care, de cele mai multe ori, nu se modifică. Potrivit cercetătorilor, această porţiune ar putea fi o ţintă bună pentru ca anumiţi anticorpi să poată acţiona. Aceştia au identificat şi o formă de anticorpi, numiţi abzime, care pot distruge mai multe particule de virus, inclusiv partea „vulnerabilă" a HIV.

Pe baza acestei descoperiri, specialiştii spun că dezvoltarea unui vaccin ar putea fi posibilă în următorii 10 ani. Celulele stem ar putea fi o speranţă în tratarea infecţiei cu HIV. Astfel, pentru prima dată în istoria medicinei, un om a fost vindecat de SIDA după ce i s-a făcut un transplant cu celule stem de la un donator care avea o mutaţie genetică rară ce conferă rezistenţă la HIV.

Cu toate acestea, medicii spun că, momentan, un astfel de tratament nu poate fi aplicat la scară largă, deoarece este foarte riscant şi agresiv. Terapia presupune distrugerea sistemului imunitar cu radiaţii şi chimioterapie şi apoi implantarea celulelor stem pentru a-l
reconstitui.

"Efectul cel mai dăunător al prezenţei HIV în organism este distrugerea celulelor răspunzătoare de apărarea imună."
Dr. Dan Oţelea
medic primar medicină
de laborator