Grăsimea care ne face slabi
0
În lupta pentru o talie de vis, grăsimea este inamicul care trebuie combătut, iar plasticienii o aspiră fără milă de pe abdomen. Dar oricât de ciudat ar părea, există un tip de ţesut adipos care vă poate ajuta să vă controlaţi greutatea.
Nu e vorba despre ţesutul adipos obişnuit, de culoare albă, ci de unul special care poartă numele de grăsime maro. La unele mamifere, grăsimea maro transformă energia din hrană în căldură, iar aceasta topeşte caloriile fără ca animalul să depună vreun efort.
Multă vreme s-a considerat că organismul oamenilor nu conţine grăsime maro, însă noi cercetări demonstrează contrariul, anume că acest tip de ţesut adipos este prezent şi activ, cel puţin la unii indivizi. Cantitatea de grăsime maro poate explica de ce unele persoane sunt slabe, iar altele grase, şi de ce mulţi oameni adaugă kilograme pe măsură ce îmbătrânesc.
În prezent, despre grăsimea maro se ştie că există în principal la nou-născuţii la termen, fiind localizată în apropierea vaselor mari de sânge. Cu ajutorul ei, bebeluşii îşi reglează temperatura corporală. Însă, pe măsură ce bebeluşul creşte, el dezvoltă tremuratul ca mecanism de reglare a temperaturii, iar grăsimea maro involuează sau se transformă în grăsime albă.
Cum ard 500 de calorii
Cercetătorii experimentează acum diverse moduri de a creşte cantitatea de grăsime maro la adulţi, fie farmaceutic, fie prin metode chirurgicale, prin extragerea grăsimii obişnuite, transformarea ei în grăsime maro şi reintroducerea în corp. Doar 50 de grame de grăsime maro poate topi în jur de 500 de calorii pe zi. Rolul grăsimii maro în generarea căldurii, cunoscut şi sub numele de termogeneză, a fost studiat în amănunt de specialiştii în fiziologie.
Astfel s-a descoperit că celulele adipoase maro au mitocondrii neobişnuite. Mitocondriile sunt acele structuri minuscule prezente în toate celulele care generează energie din hrană. În marea majoritate a celulelor, această energie este fie stocată, fie folosită pentru procesele celulare. Însă mitocondriile din celulele maro conţin o proteină termogenică a cărei funcţie este să transforme energia în căldură.
Evident, această formă de generare a căldurii este importantă când e frig şi a avut un rol esenţial în evoluţia mamiferelor. La oameni, termogeneza este folositoare bebeluşilor care pierd căldură din cauza dimensiunilor mici ale corpului. Sub pielea bebeluşilor se pot vedea cu ochiul liber depozite de grăsime maro, mai ales pe gât, spate şi umeri. Până la maturitate lucrurile se schimbă radical.
Sau cel puţin aşa indicau autopsiile pe adulţi. În 2002 însă, o nouă metodă de scanare a corpului uman a dat nişte rezultate surprinzătoare. Tehnica implică folosirea razelor X şi a unei substanţe radioactive care depistează semnele de tumoare. Imaginile de la scanarea cu raze X după injectarea acestei substanţe au arătat însă altceva: constelaţii de pete luminoase pe gât, umeri şi spate.
Acoperiţi numai cu halatele chirurgicale, pacienţilor li se făcea frig în timpul scanării. Când camera era mai încălzită, petele luminoase dispăreau, astfel că radiologiştii au început să suspecteze că au găsit urme de grăsime maro care se „aprindea” ca răspuns la frig. După mai multe cercetări, s-a ajuns la concluzia că şi adulţii posedă grăsime maro. Deşi până în prezent a fost testat doar un număr mic de persoane, cercetătorii au început să tragă câteva concluzii.
Rezultate ştiinţifice surprinzătoare
Astăzi oricine poate spune că organismul adulţilor conţine grăsime maro şi că ea poate fi activată în condiţii normale. Un studiu recent, citat de revista „New Scientist”, a demonstrat prezenţa grăsimii maro metabolic active la subiecţii cu vârste între 25 şi 35 de ani, dar numai la doi din 24 de subiecţi cu vârste între 38 şi 65 de ani.
Se încarcă comentariile...
